Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Prezentare generală

Comuna este situată în partea sud-est a judeţului. La 65 km de reşedinţa de judeţ Botoşani, formată din satele Călărași (reședința), Libertatea și Pleșani.

PREZENTARE LOCALĂ
FUNDAMENTAREA ISTORICO-GEOGRAFICĂ ȘI ECONOMICĂ

CAPITOLUL I.-PREZENTARE GENERALĂ

Identificare
COMUNA CĂLĂRAȘI
Scurt istoric al comunei Călărași.
Comuna Călărași este situată între râul Prut – în partea de est și râul Jijia – în partea de vest, situată la o distanță de 6 km de către acestea, având în componența sa localitățile: Călărași cu vatra veche a satului Ciornohal, satul Libertatea și satul Plesani.
Ca întindere suprafața comunei este de 58,52 km 2.
Satul Călărași este lipsit de tradiții istorice, istoria acestuia fiind strâns legată de istoria satului Ciornohal. Călărași este un sat nou înființat după războiul de independența din anul 1877.
În anul 1879 Guvernul a trimis pe inginerul Niculcea pentru a măsura și parcela moșia Ciornohal, mărind în acest fel satul existent atunci cu încă 300 locuitori, care au fost împroprietăriți în primăvara anului 1880.
Comisia de împroprietărire era formată din inginerii Miculescu și Caruz, primarul și un soldat care făcea armata la „Călărași cu schimbu”, de la cel din urmă s-a dat și numele satului Călărași.
Acest nou sat a fost populat cu locuitori veniți din 8 sate: Siminicea, Dumbrăveni, Burdujeni, Stroiesti și altele.
Pentru început aceștia au fost împroprietăriți cu câte 4,5 ha pământ arabil și câte o gradină de 0,36 ha. Odată cu cei împroprietăriți au început să vină și alți oameni care, neprimind pământ au fost nevoiți să lucreze pe moșiile boierilor frați Goilav și Misir.
Constantin Ghitun e printre primii care au venit după parcelarea satului nou, iar fiica lui Maria e primul născut în satul Călărași.
Satul Călărași este așezat în partea de sud a județului la hotar cu județul Iași între râurile Prut și Jijia.
Principalele cai de comunicație se afla la o distanta de 7 km spre vest, linia de cale ferata Iași-Dorohoi-Botoșani, iar la est – Drumul Național 24 C – Iași-Stefanesti-Botoșani la o distanță de 6 km.
Satul este împărțit în două de DJ 282 H, care leagă satele din lunca Prutului, respectiv comuna Santa Mare și halta Răuseni, comuna Răuseni.
Forma de relief predominantă o constituie îmbinarea reușită de deal, vale – câmpie, toate de proporții mijlocii propice cultivării cerealelor, pomilor fructiferi, viței de vie, precum și creșterii animalelor, ce constituie ocupația de bază a locuitorilor.
În partea de NV se află pădurea Ciornohal, cu o suprafață de 356 ha.
În partea de vest se găsesc 2 iazuri care servesc ca adăpătoare pentru animale.

ȘCOALA
Cautând să se conformeze Legii din 1864 și Ordinul ministerului, factorii responsabili, mai ales revizorii școlari au început activitatea de înființare a școlilor.
Astfel în luna ianuarie 1865 revizorul școlar IV Adrian, însoțit de subprefectul Plășii respective, au vizitat comunele din județul Botoșani în vederea înființării școlilor comunale.
Din lipsa de cadre la 16 februarie 1865 a început concursul pentru candidații de învățători. Din 23 de învățători aleși și numiți a început înființarea școlilor comunale, care a deschis drumul invatamintului la sate.
Școlile comunale nu puteau cuprinde toți copiii de vârstă școlară din satele comunei.
De multe ori aceștia erau nevoiți să străbată distanțe mari ducând la nemulțumirea părinților. Din această cauză locuitorii satului Călărași prin Petiția lor din anul 1883, obțin înființarea unei școli, ca învățător fiind numit A.Dumitriu, locuitorii platindu-i chiria și salariul învățătorului.
În sesiunea ordinară din 15 octombrie 1882 se arată că: din 95 localuri câte erau în județ, 40 erau proprietatea comunelor, 45 închiriate și 10 oferite de către particulari. Guvernul caută să grăbească construirea de școli apelând la generozitatea proprietarilor și arendașilor.
Școala din Călărași a început să se construiască în jurul anului 1900 după tipul „Casa Școlilor”, începând să funcționeze în local propriu din anul 1905.
La școala din Călărași, veneau să urmeze cursurile și elevi din satele vecine.

ALTE INSTITUȚII
Prima grădiniță de copii a luat ființă în 1930 educatoare fiind Rades Aurelia. Mult mai târziu s-a luat inițiativa construirii unui local de grădiniță compus din 3 săli de clasă, o cancelarie și un subsol ca magazie. Construcția a fost suportată de către CAP Călărași.
Cursurile în noul local au început la 1 septembrie 1977. Creșterea populației a dus la înființarea a încă 2 posturi de educatoare. În anul 1935 s-a pus bazele unui cămin cultural cu sediul în una din sălile școlii din Călărași, inițiatorul și directorul acestuia fiind învățătorul Barbarosa Gheorghe.
Căminul purta numele de „Ion Creangă”, condus și de un consiliu format din 9 gospodari, activitățile ce se desfășurau limitându-se la conferințe ținute de către cadrele didactice și la serbări de către elevii școlii.

ISTORICUL SATULUI CIORNOHAL
Monografia satului Ciornohal este strâns legată de datele consemnate într-un Sinodican, de către fostul preot Băncilă rămas la biserica din Ciornohal.
Satul Ciornohal este așezat pe unul din pricipalele drumuri comerciale din secolul al XVIII-lea acesta fiind locul de staționare al caravanelor care străbăteau drumul „Furiilor”, care veneau din nord și se îndreptau spre târgurile din sud.
Denumirea slavonă a satului s-ar traduce prin „Stația neagră” (Ciornii=negru, Halt=stație).
El a fost înființat, pe moșia cu același nume în anul 1821 de către un posesor grec – Stoian, venit de peste Prut, care a tocmit 15 servitori și care a condus moșia timp de 30 de ani, acesta nu se ocupa cu cultivarea pamântului decât pe suprafețe mici, ocupația de bază fiind creșterea bovinelor și a ovinelor.
După Stoian a venit un alt posesor grec Pavalache Sotirior care a luat moșia în arendă aducând cu el încă 30 de locuitori pe lângă servitorii rămași de la Stoian veniți din comuna Cristești-Coșula. Pentru lucrul efectuat pe moșia boierească aceștia primeau lemn pentru construcții de case.
După acesta următorul posesor a fost Costache Cosmovici în timpul căruia a fost delimitat pamântul de la 1864. Acest sat se afla așezat în partea de est a satului Călărași despărțit de acesta printr-un hotar care astăzi este drum sătesc.
Vechimea satului se poate constata după tipul caselor, a străzilor înguste și întortocheate.
Prin mijlocul satului trece DJ 282 H, acesta fiind situat în vale străjuit de 2 dealuri, unul spre est, ar celălalt spre vest.
În apropierea pârâului care străbate satul, în jurul anului 1908, s-a construit o moară de piatră de către Ion Pasniciuc în tovărășie cu Gheorghe Pasniciuc-tatăl său. După câțiva ani moara a fost vândută lui Neculai Preutescu, ginerele lui Gheorghe Pasniciuc, care a fost dotată cu valțuri.
Odată cu actul de naționalizare din 11 iunie 1948, această moară trece în proprietatea statului, actual privatizată.

ȘCOALA
În satul Ciornohal nu a existat școală până în anul 1920, când s-a dat în folosință Conacul fostei moșii Ciornohal în proprietatea statului. Cursurile au început la 29 septembrie 1920, având că învățător pe Graur C Mihai, transferat de la școala Costingeni, comuna Albești. După el a venit ca director Rades Lazăr care având familie ocupa 2 săli din localul școlii.
Până în anul 1924 școala a funcționat cu 2 cadre didactice. După 1948, odată cu creșterea numărului populației a crescut numărul de elevi, fiind necesar înființarea de noi posturi de învățător și un nou post de educator.

BISERICA
Biserica din Ciornohal a fost construită în anul 1861 de Costache Cosmovici un posesor mai înstărit, care a înzestrat-o cu cărți, veșminte și toate cele necesare.
Soția acestuia moare în Ciornohal fiind înmormintata în curtea bisericii, alături de fiul său Grigore căsătorit la 18 februarie 1854, stins din viață la vîrstă de 30 de ani.
Tot în curtea bisericii mai exista un mormînt a unei fete armene.
Primul preot V. Velincu a dăruit bisericii un disc din argint cu inscripția lui, cu ocazia sfințirii bisericii.
Printre primii preoți ai bisericii Ciornohal este și preotul I.Gheorghiu urmat în anul 1884 de către părintele Băncilă din Romaneștii lui Balaș, comuna Ostopceni.

ISTORICUL SATULUI LIBERTATEA
În jurul anului 1900 Guvernul a trimis un inginer numit Stavăr de a măsura și parcela de 60 de locuitori dindu-i numele de „Libertatea” ce simbolizează libertatea socială. Locuitorii care au format noul sat, majoritatea au venit din Călărași, cu care se înrudeau. Cei mai bătrîni vorbeau limba ruteana. Erau oameni liniștiți, muncitori lipsiți de pămînt și vite.
Satul era așezat pe moșia boierului Ion Biznoseanu pe a cărui teren pînă la instaurarea regimului democrat locuitorii lucrindu-i în parte moșia. Stăteau în case mici acoperite cu stuf și paie, astfel localitatea fiind considerată una din cele mai sărăcăcioase așezări din regiunea cuprinsă între riurile Prut și Jijia.
Prin munca harnicilor gospodari astăzi Libertatea a devenit o localitate înfloritoare, casele majorității sunt noi, iar cele vechi au fost înnoite.

ȘCOALA
Pînă în anul 1910 nu a existat școală. Puțini dintre elevii satului trebuiau să urmeze cursurile la școala din Călărași. Localul de scoală era închiriat din an în an de la diferiți cetățeni.
Odată cu înființarea unui post de învățător la Libertatea în anul 1910 a fost numită Băncilă Maria care a funcționat că învățătoare pină în anul 1923.
Odată cu mărirea satului numărul elevilor a crescut, astfel încît în anul 1938 revizorul școlar a fost silit să înființeze al doilea post de învățător.
Dorința cetățenilor din Libertatea de a avea un local de școală, era așa de mare încît, atunci cînd s-a întors din prizoneriat în anul 1948 învățătorul Turcanu Gheorghe a găsit pe terenul rezervat pentru școală niște furci înfipte de oameni, care doreau să-și construiască o școală din lut și nuiele.
S-a sfătuit cu oamenii să renunțe la o astfel de construcție, și prin munca voluntară a cetățenilor s-a demolat fabrica de spirt de la Ringhilesti, care deja era ruinată și s-a cărat în curtea școlii 30.000 de cărămizi.
În anul 1950 prin detașarea învățătorului Turcanu Gheorghe la Călărași, ca director la școala Libertatea e numit Iordache Grigore, care a continuat să se intereseze de procurarea întregului material și să conducă lucrările de construire a scolii.
Localul de scoală a fost construit din contribuția bănească a sătenilor, cu o parte din bani au contribuit cadrele didactice din fostul raion Trusesti care au hotărît la prima lor consfătuire din 1951, să contribuie la fiecare salariu cu cite 10 lei. Datorita acestui fapt i s-a zis chiar „Scoală Corpului Didactic”.
Construcția a început în anul 1952 de către meșterul Vasiliu, recomandat de către inspectorul școlar Arnautu Dumitru, care se făcuse cunoscut cu citeva clădiri de rezonanta prin București, înainte de război, precum și cu Casa Armatei.
Construcția a fost dată în folosință în anul 1955.
Astăzi în localitatea Libertatea este un nou local de școală construit prin Banca Mondială în care funcționează și grădinița de copii.

CADRUL NATURAL ȘI GEOGRAFIC
Comuna Călărași se află la limita sud-estică a județului Botoșani, având următorii vecini:
NORD-EST și EST: comuna Santa Mare
VEST: comuna Hlipiceni
SUDVEST: comuna Răuseni
SUD: județul Iași
Localitățile comunei sunt situate pe pantele dealurilor comunei excepție facând satul Libertatea care este așezat la poalele dealului Cristioaia, într-o zona de câmpie.
Localitatea Călărași și Ciornohal, împreună cu Libertatea sunt străbătute de DJ 282 H, localitatea Plesani, situată în sudul reședinței de comuna fiind legată de aceasta printr-un drum comunal.
Relieful comunei este variat caracteristic întregii câmpii a Moldovei, având aspect vălurit cu dealurile ajungind la 200 m înălțime, abrubte chiar în anumite zone.
Platourile sunt ușor bombate asigurând condiții bune pentru agricultură.
Clima este temperat-continentală cu veri calde și ierni aspre și intră sub influența luncii din preajma Prutului, care îmblânzește într-o oarecare măsură diferențele mari de temperatură. Vânturile predominante sunt pe direcția NV și Est. Din punct de vedere al precipitațiilor acestea sunt în general reduse, cele mai multe înregistrându-se în lunile mai, iunie, sub forma de ploi și sub formă de zăpadă în perioada decembrie-martie când sunt mai abundente.
Hidrografia comunei este în general bogată însă cursurile de apă sunt din izvoare cu putere mică, debitele mici fiind compensate doar din precipitații. Stratul de apă subteran se află la adâncime mare. Precipitațiile din lunile ploioase nu produc inundații mari.
Vegetația specifică comunei Călărași este de silvo-stepă reprezentată prin:asociații de graminee asemeni stepei, raspândită în teritoriu mai ales pe fânețe, pășuni și păduri.
Teritoriul este în cea mai mare parte agricol (85,25%).
În partea de NV există pădurea Ciornohal care ocupă o suprafață de 356 ha cu arbori înalți, majoritatea stejari, suprafața ei reducându-se coinsiderabil în ultimii ani din cauza tăierilor masive.
Fauna comunei este bogată:-animale sedentare și migratoare, animale de apă (dăunătoare și folositoare).
Solurile sunt în mare parte de diferite tipuri de cernoziom cu mici suprafețe de sărături, oferind condiții foarte bune pentru agricultură.
Din punct de vedere etnic, populația comunei este română cu filon rutean în localitatea Plesani; cultul predominant fiind cel ortodox.

Date generale
Suprafața comunei (kmp): 58,52
Numărul total de locuitori din comună: 4072
Numărul de sate din comună: 3
Numărul de gospodării din comuna și pe satele componente:
Călărași: 1090
Plesani: 266
Libertatea: 214
RAPORT PEDOLOGIC SPECIAL
Privind fundamentarea calității terenului din intravilan
Comuna CĂLĂRAȘI, județul Botoșani
Geomorfologia zonei

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Călărași, aparține Câmpiei Moldovei, subunitatea depresionară a Jijiei și parțial culoarul Prutului.
Relieful teritoriului cartat este reprezentat prin platouri, versanți cu diferite expoziții și fire de vale.
Platourile se prezintă ca întinderi relativ plane de teren. În general solurile identificate pe această formă de relief sunt cernoziomurile cambice. Delimitarea platourilor este făcută de versanți cu diferite pante.
Ca forme de microrelief, pe platouri se întâlnesc uneori mici denivelări.
Versanții ocupă o mare suprafață de teren din teritoriul cartat, iar solurile ce se suprapun, prezintă de obicei eroziune de suprafață în diferite grade, de la slabă la excesivă.
Versanții cu pante mai mari, sunt afectați deseori de eroziune de adâncime, reprezentată prin rigole, ogase și ravene,
Pe versanții cu pante mari, unde sunt prezente izvoarele de coastă, iar roca de solificare este reprezentată prin marne și/sau argile, sunt prezente alunecările de teren active, stabilizate și semistabilizate.
Văile înguste și adânci sunt întâlnite la baza versanților, iar solurile identificate sunt soluri hidromorfe sau gleizate.
Panta terenului cartat oscilează între 2% până la 50%.

Geologia zonei
Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Călărași aparține platformei Moldovenești care este alcătuit dintr-un soclu dur metamorfozat și o cuvertură postproterozoica, având o înclinare de 6-8%. Cuvertura în zona este de vîrstă sarmațiană inferioara și anume Volhiniana, fiind alcătuită din punct de vedere petrografic, din marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și cu unele intercalații de gresii. Stratele de la suprafață au servit drept material parental în geneza solurilor, suferind în decursul timpului fenomene de loessoidizare „în situ”.
Depozitele fluviatile din lunci sunt de vârstă actuală, îmbogățindu-se permanent prin aportul de material datorat eroziunii areolare sau inundațiilor.
Dată fiind marea diversitate a rocilor care au servit drept material parental de formare a solurilor, s-a întocmit o legendă unitară, având în vedere originea, compoziția chimică și granulometrică. Astfel, principalele roci sunt:
depozitele loessoide
depozitele de argile
depozitele de marne
depozitele fluviatile
Depozitele loessoide-identificate în profilele de la sol sau în deschiderile naturale, sunt formațiuni geologice constituite dintr-un material de culoare gălbui intens, sunt friabile, afânate, poroase, cu structura colonara, având conținut aproximativ egal între diferite fracțiuni granulometrice și un conținu până la 12-13% CaCO3. Se găsesc absolut „în situ” ocupând în general platouri, culmi sau versanți slab înclinați, fiind spălate de săruri ușor solubile. Solurile formate pe aceste roci sunt de tipul cernoziomurilor cambice.
Argile și marne: relieful format în urma retragerii Marii Sarmațiene din Terțiar, era alcătuită din argile și marne. În cuantenar, datorită acțiunii agenților fizio-chimici și biologici au suferit transformări esențiale, acoperindu-se astfel cu un strat de material loessoid. Datorită fenomenului de eroziune, în unele locuri stratul de material loessoid a fost îndepărtat, iar argilele și marnele au apărut la zi. Aceasta s-a întâmplat mai des pe versanții puternic înclinați, uneori însă fenomenul a avut loc pe platouri sau culmi înguste.
Aceste sedimente au de obicei o culoare gălbuie-castanie până la brun-vineție, cu pete cenușii sau ruginii.
Carbonații se găsesc sub formă de pungi prăfoase sau în aglomerări mari.
Sărurile solubile, în special sulfații, se prezintă în unele cazuri sub formă de vinișoare, iar alteori sub formă de aglomerări formate din cristale mici sub formă de „creastă de cocoș”.
Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor, cernoziomurilor cambice, lacoviști, vertisoluri, regosoluri, erodisoluri.
c) Depozite fluviatile, sunt depozite actuale depuse în mod succesiv în lunci care acoperă pe adincimi variabile depozitele de argilă pe care în trecut au evoluat soluri azi îngropate. În lunci și văi depozitele sunt depuse transversal.

Hidrologia zonei
Din punct de vedere hidrografic, zona studiată aparține bazinului hidrografic al Prutului și este străbătut de pâraiele: Berza Veche (afluent de gradul I al Prutului), Ciornohal, Glăvănești și Chiscata (afluienti de gradul II ai Jijiei).
Apele freatice din arealul studiat întâlnite în profilele de sol studiate și în fântâni, influențează rețeaua de râuri și pârâuri. Rețeaua hidrografică are alimentarea pluvio-nivală dominantă, dar se alimentează și din ape suprafreatice, freatice și de stratificație.
În anumiți ani rețeaua hidrografică prezintă viituri mari când debitul solid crește foarte mult ducând la degradarea unor porțiuni de mal.
Studiile hidrografice efectuate în Podișul Moldovei, încadrează teritoriul în raionul podișurilor structurale, în care se întâlnesc două categorii de ape subterane, ape de adâncime și ape freatice ca și în raionul hidrografic al teraselor și șesul Prutului.
Nivelul hidrostatic se găsește la adâncime mare de peste 10 m – pe terasa superioară,5-5 m pe terasa inferioară și 1-3 m în zonele de luncă.

Clima
Din punct de vedere climatic, suprafața luată în studiu aparține climatului temperat continental cu nuanță excesivă, încadrându-se în formula Kopen D.f.b.x.
Pentru caracterizarea climei s-au folosit datele de la stația meteo Răuseni, din perioada 1983-1992. Temperatura medie anuală este de 9,4 grade C, precipitațiile medii anuale sunt de 603,74mm. Vânturile dominante acționează în direcția NE-SV.

Fenomene de instabilitate
O parte din apele provenite din precipitații, se scurge pe suprafața versanților, fie difuz, fie organizându-se în șuvițe de diferite mărimi, ape care în mișcare contribuie la modelarea versanților prin eroziune.
Aceste procese conduc în final la formarea rigolelor, râpelor, văilor torențiale și a fenomenelor de alunecare.

Stabilirea claselor de calitate
La stabilirea claselor de calitate ale terenurilor, s-au folosit: Instrucțiuni tehnice și metodologice privind executarea lucrărilor de cadastru calitativ, elaborat de M.A.I.A.-1981, și Metodologia elaborării studiilor pedologice – I.C.P.A. – 1987.
În funcție de condițiile naturale și de criteriile sus menționate, în intravilanul comunei Călărași, se regassc patru zone, după cum urmează:
zona I – Terenuri ce permit fundări directe de mica adîncime;
zona II – Versante stabile cu posibilități de construire și măsuri de menținere a stabilității;
zona III – Versante cu zone instabile, nerecomandate pentru amplasarea de construcții decât cu măsuri speciale;
zona IV – Zone interzise pentru amplasare de construcții:
terenuri degradate și pante accentuate;
terenuri cu pericol de alunecare.

FUNDAMENTAREA ECONOMICĂ
Populația și caracteristicile ei

După ultima împărțire administrativă, comuna Călărași este formată din 3 sate oficiale: Călărași, Plesani și Libertatea.
Potrivit datelor Recensamintului Populației și Locuințelor din 2002, populația stabilă a comunei Călărași, este de 4.072 locuitori.
Numărul populației din comuna a oscilat continuu. Dinamica populației a înregistrat o scădere.
Anii de după revoluția din 1989 au fost marcați de o situație social-economică precară, fiind un factor important în scăderea natalității, dar a provocat o creștere a sporului migratoriu.
Natalitatea a înregistrat regrese importante de-a lungul timpului. După 1990 natalitatea înregistrează scăderi continue datorită situației financiare și economice a țării reflectată în micșorarea nivelului de trai relativ precar al multor familii.

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Nr. nașteri 96 136 98 100 70 58 43
Valorile mortalității din comuna Călărași au ponderi mari în comparative cu media pe țară. Din anul 1990 mortalitatea crește continuu, atingând valori destul de mari.

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Nr. decese 70 64 67 64 78 76 54
Din datele de mai sus se constată o scădere a populației adulte. Pe plan național, la Recesamântul din 1992, femeile reprezentau 50,7%, iar bărbații 49,3% din populația totală. Pentru comuna Călărași datele indică 51,98% populație feminină și 48,02% populație masculină.

Analiza socio-economica a comunei Călărași
La nivelul comunei Călărași serviciile publice sunt organizate de către Consiliul local și cuprind activități din diferite domenii: buget, finanțe, contabilitate, urbanism, starea civilă, secretariat-administrativ, gospodărie comunală, situații de urgență, achiziții publice.
Pentru o buna funcționare a acestor servicii, ele trebuie să se desfășoare sub incidența Consiliului local, dar trebuie, în același timp să fie reprezentate prin salariați cu o bună pregătire profesională, care să dea dovadă de competență și solicitudine în rezolvarea problemelor locuitorilor.
În ceea ce privește asistență sanitar-veterinară, aceasta este reprezentată printr-un doctor și două cadre medii care pot satisface cerințele de preintimpinare și tratare a bolilor ce pot să apară în rândul animalelor.
Serviciul de Poștă este deservit de un diriginte și trei factori poștali care fac față activității lor specifice.
În domeniul sănătății dispensarul uman, farmacia și cabinetul stomatologic, sunt deservite de 2 medici, un farmacist, și două asistente medicale. Există un local nou, corespunzător desfășurării în bune condiții a acestor activități care să acopere nevoile pentru întreg teritoriul comunei.
Economia comunei Călărași are un caracter agrar. Principalele culturi intilnite aici sunt:porumbul, grâul, orzoaica, sfecla de zahăr, sfecla furajeră, floarea soarelui, soia, fasolea, etc.
În categoria activităților de ordin secundar se înscriu cele comerciale sau din sfera serviciilor. Dotările publice existente pe raza comunei, destinate activităților mai sus amintite, aparțin cu preponderență sectorului privat și mixt. Acestea se alătură clădirilor și echipamentelor care aparțin și se află în responsabilitatea instituțiilor publice locale: administrație publică, poștă-telecomunicații, nvatamint, sănătate, asistența socială. Aceste instituții desfășoară activități doar în reședință de comuna Călărași, în satele aparținătoare, în majoritate a cazurilor, neexistând puncte de lucru sau sedii ale acestora. Astfel este îngreunat accesul locuitorilor satelor în cauza la instituțiile și serviciile publice. Singurele dotări de interes public care se regăsesc în toate satele comunei Călărași, sunt cele ale Bisericii, școlilor generale. Lipsesc după cum se poate observa, serviciile de sănătate, asistența socială, strict necesare unui trai decent, acestea fiind asigurate din reședință de comună într-o măsură total nesatisfăcătoare raportat la nevoile populației.

Construcția de locuințe
În urma fenomenului de migrare a populației către localitățile comunei Călărași, se poate constata cu ușurință tendința de creștere a numărului de locuințe, în domeniul privat, tendință care este în continuă ascendență. În anul 2006, ca urmare a restabilirii populației (navetiști, șomeri) s-au construit un număr de 10 noi locuințe private, iar solicitările pentru noi construcții sunt din ce în ce mai mari.
Administrația publică locală are obligația să obțină avizele și aprobările pentru lărgirea perimetrului construibil, în funcție de terenul disponibil și de configurația țesutului urban specific al fiecărei localități în parte sau zonei în care are loc operațiunea de parcelare.
Autorizarea executării de noi locuințe se va face numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcționarii acestora și nu depreciază aspectul general al zonei.

Estimări cu privire la aprovizionarea cu mărfuri a populației
Comerțul cu mărfuri pentru populație este un sector al economiei comunei care a căpătat o relativă dezvoltare comparativ cu celelalte sectoare economice. Aprovizionarea cu mărfuri după 1989 a constituit domeniul cu dinamica cea mai mare în cadrul dezvoltării sectorului privat.
Până în anul 2006 a avut loc o creștere numerică a agenților economici care se ocupă cu comerțul. Dintre aceștia, cei cu capital privat au căpătat o pondere în activitate, cu tendință de a predomina.
Dezvoltarea inegală a producției a dus la o polarizare accentuată a veniturilor populației, cu consecințe reflectate în rețeaua de desfacere a mărfurilor unde au apărut rețele mici de unități comerciale, care se adresează segmentelor de consumatori selectați după mărimea veniturilor.
O lipsă acută se simte însă în domeniul prestărilor de servicii atât în sectorul cooperațiilor cât și în sectorul particular, înființarea unor servicii variate (reparații TV, cizmarii, croitorii, cojocarii, timplarii, etc.) ar putea asigura o gamă mai complexă de mărfuri, care să se adeseze unui număr cât mai mare de consumatori.
Dezvoltarea acestui sector (comerțul cu mărfuri ) trebuie să fie corelat cu dinamica economică generală a comunei-dimensiuni, capacități, resurse materiale și potențial uman-pentru a crea un sistem deschis (import-export) echilibrat în contextul economiei de piață.

Principalele obiective și acțiuni pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii sociale a comunei Călărași
Învățământ

În procesul de reformă al vieții sociale a comunei un rol important îl are îmbunătățirea și modernizarea activităților din învățământ, fără care nu se poate realiza o dimensiune reală a „entității” unei culturi și civilizații, indiferent de structură sau dimensiunea colectivității asupra cărora activează. Printr-un sistem educațional complex și solid se fundamentează orice societate umană, ancorând-o în universalitate, nu poate exista evoluție fară cunoaștere, fară educație. Cultura și civilizația se stratifica în timp prin educație. Iată de ce trebuie să amintim mereu și mereu, că la temelia oricărei structuri sociale viabile, bine conturate, se află sistemul educațional, care o transformă.
Unitățile de învățămînt de care dispune comuna Călărași, în momentul de față sunt repartizate astfel:
Călărași nr. 1:
1 școală nouă cu 4 clase la nivel primar frecventată de 83 elevi
1 școală cu clase la nivel gimnazial (I-VIII frecventată de 179 elevi local ce necesită îmbunătățiri-RK, cât și amenajări-teren sport, sală de gimnastică, anexe)
1 grădiniță pentru 46 preșcolari care funcționează într-un local relativ nou, o parte a construcției fiind destinată însă bibliotecii
Călărași nr. 2:
1 școală care funcționează într-un local vechi (1920), devenit impropriu, aici frecventează 45 de elevi, la nivelul claselor I-IV
1 grădiniță care funcționează în același local cu școala, frecventată de 22 preșcolari, această dotare este insuficientă pentru solicitări, iar ca amplasament nu poate să deservească în condiții optime populația din zonă.
Libertatea:
1 școală nouă pentru 24 elevi, clasele I-IV, care a fost construită în anul 2006, ea dispune de 2 Săli de clasă și o cancelarie
1 grădiniță în localul vechi al școlii pentru 24 preșcolari. Construcția se află într-un stadiu avansat de uzură ea solicitând consolidări și îmbunătățiri multiple.
Plesani:
1 școală nouă clasele I-IV pentru 65 școlari: alăturat acestei construcții se află, în faza neterminată, construcția unei grădinițe. Cei 22 preșcolari care ar trebui să o frecventeze au fost repartizați într-o sală de clasă din vechea clădire a școlii. Și aceasta necesită consolidări și îmbunătățiri substanțiale.
Având în vedere creșterea populației școlare și preșcolare în următorii 10 ani, și ținând cont de situația prezentata mai sus se impun a fi luate următoarele măsuri:
executarea de reparații capitale la toate școlile vechi din comună
amenajarea terenurilor de sport pentru cele 4 școli
construirea unei Săli de sport la școală Călărași
dotarea școlilor cu anexe și grupuri sanitare diomensionate conform normelor sanitare în vigoare
reparații capitale pentru grădiniță Plesani
construirea unui nou local de grădiniță – Călărași nr.2 – și amplasarea acesteia într-o zonă de interes major
înființarea unui cabinet medical în cadrul școlii Călărași
În privința celorlalte dotări (mobilier, material didactic), de care dispun toate unitățile de învățământ amintite, se constată cu ușurință starea precară în care se află acestea. Pentru a asigura funcționarea în condiții normale, a acestor unități, se preconizează a fi luate măsuri de completare și îmbunatățire a mobilierului, urgentarea aprovizionării cu material didactic corespunzător, în vederea obținerii unui „climat” propice procesului instructiv-educativ, care să aducă activitatea din învățământ, la nivelul standardelor impuse de societatea modernă.

Sănătatea publică
Dintre toate localitățile comunei Călărași, doar reședința de comună dispune de un dispensar uman construit în anul 2002.
Asistență sanitară este asigurată de 2 medici și 2 cadre medii care își desfășoară activitatea pe întreg cuprisul comunei.
Farmacia funcționează în una din sălile dispensarului vechi, spațiul ocupat de aceasta este reprezentativ pentru o astfel de funcțiune, ea fiind impracticabilă expunerii medicamentelor, conservării acestora (nu dispune de încălzire) cât și accesului public.
Datorită spațiului insuficient locuitorii sunt nevoiți să aștepte pentru solicitări în curtea dispensarului.
Cabinetul stomatologic ocupă deasemenea una dintre încăperile dispensarului, el fiind dotat cu toată aparatura necesară.
Datorită situației în care se află aceste dotări se impun a fi luate măsuri imediate:
construirea unui local propriu pentru farmacie
reînființarea casei de nașteri Călărași, prin modernizare, extinderea și dotarea ei corespunzătoare
dotarea dispensarului Călărași cu cel puțin o mașină tip „Salvare” și asigurarea necesarului de instrumente și aparatura medicală în vederea extinderii gamei de analize și diagnostic.
înființarea a câte unui punct farmaceutic și sanitar în satele Libertatea si Plesani în zonele centrale, care se vor contura în perspectivă.
Cultură și artă
În ceea ce privește dotările culturale, de pe întreg teritoriul comunei, acestea sunt în prezent într-un stadiu avansat de degradare, fapt care face imposibilă desfășurarea activităților culturale, de orice gen. Asfel:
Căminul cultural nu mai prezintă siguranță, el fiind construit din chirpici (sala de spectacol are pereții subțiri, fisurați, plafonul lăsat a fost ancorat cu grinzi care nu prezintă siguranță la presiuni mai mari);
Căminul cultural Plesani se prezintă deasemenea într-un grad avansat de uzură, ceea ce-l face impracticabil
Biblioteca Călărași, care funcționează într-o construcție în care se află și grădinița, a fost supusă unor reparații capitale (1996-1997) însă spațiul ocupat de aceasta nu este reprezentativ funcționării
Inexistența unor dotări corespunzătoare actului de cultură a dus în ultimă instanță la secătuirea și atrofierea oricăror tendințe de afirmare sau dialog cultural, pentru potențialul uman de care comuna dispune și are mare nevoie. Și acest aspect negativ în domeniul culturii și artei, alături de cerințele sistemului educațional, a avut în timp efectul depolarizării activităților din raza comunei și crearea unei tendințe (mai ales în rândul tinerilor) de migrare temporară sau definitivă, către zone care pot satisface nevoile firești de completare a vieții sociale, la parametrii actuali ai culturii și civilizației.
Măsurile care se impun pentru remedierea acestei stări de fapt, benefice pentru „însănătoșirea potențialului” cultural al comunei, sunt:
construirea unui cămin cultural în Călărași, care să cuprindă funcțiuni complexe destinate activităților culturale specifice: sală de spectacole, cercuri de artă-muzică, dans,cercuri științifice, biblioteca cu sală de lectură și împrumut carte și asigurarea tuturor dotărilor necesare funcționării unei astfel de unități, la nivelul normelor și standardelor impuse de societatea modernă.
reparații capitale și modernizări la căminul cultural Plesani și dotarea lui corespunzătoare;
construirea a câte unei biblioteci, cu sala de lectură și împrumut de carte (în sediul nou, în spații existente sau propuse din zonele centrale) în localitatea Libertatea
Educație fizică și sport. Agrement
Pentru petrecerea timpului liber prin practicarea sportului, în comună nu există baze sportive; lipsesc deasemenea zonele de agement deși posibilități de amenajare a acestora nu lipsesc.
În vederea completării cadrului urban pentru întregirea și conturarea unei imagini noi a sit-ului, se vor realiza următoarele:
amenajarea terenurilor de sport în toate satele comunei;
amenajarea unei baze de agrement la iazul Călărași;
realizarea parcului din zona centrală Călărași și agrementarea unei zone (existente) adiacente lui, pentru spectacole, în perioada de vară;
realizarea unui parc și a unei baze sportive în satul Libertatea;
amenajarea parcului Plesani precum și realizarea unei zone sport+agrement Plesani
Protecția socială
Pentru populația comunei Călărași, protecția socială este reprezentată prin: pensii, ajutoare sociale, de șomaj, indemnizații pentru handicapați, alocații de stat, alocații familiale complementare, alocații de susținere monoparentale, alocații de naștere, etc., toate fiind organizate potrivit legilor în vigoare.
Masurile care se impun a fi luate în domeniu, constau, în primul rând în preocuparea de a crea noi locuri de muncă în sectoarele economice ce urmează a fi revitalizate (capacități de producție, servicii).

Călărași-reședință de comună
Număr populație: 2.829
Număr gospodarii: 1.090
În localitatea Călărași, sunt concentrate majoritatea dotărilor administrative, de învățământ. Astfel în centrul localității, funcționează Primăria, Poliția, Farmacia, Dispensarul uman, Biblioteca comunală, Poșta, Farmacia veterinară, centrala Romtelecom, CEC-ul. Tot în centrul localității funcționează și Școala cu clasele I-VIII Călărași, care funcționează cu grupele de grădiniță. Alte dotări existente în localitate sunt cele de cult-biserica ortodoxă, de comerț, prestări servicii.
În ceea ce privește aspectele economice, în localitatea Călărași se desfășoară activități de comerț alimentar, nealimentar, alimentație publică, prestări servicii (existentă a mai multor agenți economici-alimentație publică, a unui Centru Comercial în centrul comunei, o brutărie).
Pentru creșterea potențialului economic al localității, este necesară dezvoltarea și extinderea și a altor activități agricole și industriale în scopul valorificării eficiente a produselor agricole și animaliere. În acest sens cele mai favorabile condiții ar consta într-o ridicată diversitate de tipuri de activități productive, bazate pe produse locale, produse animale și vegetale, la care se adaugă alte activități aparținând industriei ușoare și prestărilor de servicii. Este de remarcat și potențialul uman existent, angajat în principal în activități agricole și nevalorificat îndeajuns, cu consecințe nefaste implicite asupra exploatării suprafețelor agricole.
Se impune și aici angajarea a încă unui medic uman.

Libertatea
Număr populație: 540
Număr gospodării: 214
În localitatea Libertatea dotările de interes public existente nu satisfac actualmente nevoile populației. În categoria dotărilor publice se înscriu: Școala cu clasele I-IV, Biserica Ortodoxă. Alături de acestea mai desfășoară activități încă 4 firme din sfera comerțului. Se impune și aici amenajarea unui punct farmaceutic, precum și extinderea activităților de comerț și prestări servicii. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura.
Terenurile existente în localitate sunt în marea lor majoritate proprietate privată, ceea ce face posibilă în viitor exploatarea acestora prin intermediul a diferite activități, în special agricole.
Problemele mari cu care se confruntă localitatea sunt cele de infrastructură, dotări și servicii publice, situație general valabilă la nivelul întregii comune.

Plesani
Număr populație: 703
Număr gospodării: 266
În localitatea Plesani intilnim aceeași situație ca și satul Libertatea în ceea ce privește dotările de interes public existente, și anume a lipsurilor serviciilor elementare.
Astfel, dotările localității constau în grădiniță, Școală cu clasele I-IV, Biserica ortodoxă, Telecentru (dotat cu 2 calculatoare conectate la internet, imprimantă, scaner, fax, telefoane).
În această localitate se impune, datorită lipsei serviciilor publice o îmbunatățire a acestora prin înființarea unui punct sanitar, farmaceutic, PTTR. Este de asemenea necesară dezvoltarea unor activități de prestări servicii sau comerț, deoarece în localitate în afara activităților agricole funcționează 3 magazine mixte.
Profilul dominant al localității este tot cel agricol, cu posibilitatea dezvoltării unor activități productive agro-industriale și de servicii, prin valorificarea resurselor locale.
În ceea ce privește suprafețele, ponderea cea mai mare o au terenurile proprietate privată, ceea ce constituie un avantaj în dezvoltarea sectorului privat prin exploatarea sau dotarea acestor terenuri în cadrul unor activități economice.

Starea tehnică actuală a infrastructurii locale aferentă serviciilor comunitare de utilități publice
Iluminatul public local

Alimentarea cu energie electrică a comunei Călărași, se realizează de către sucursala E-ON MOLDOVA, de acest serviciu se bucură toate satele componente ale comunei Călărași: Călărași-reședință de comună, Libertatea și Plesani.
Iluminatul public este administrat și gestionat de către Consiliul Local Călărași, și se realizează prin compartimentul de gospodărie comunala din cadrul acesteia, responsabil fiind viceprimarul comunei.
Sursa de finanțare a iluminatului public comunal se face din bugetul local, în anul 2006,pe acest serviciu cheltuindu-se suma de 13.292 lei RON. Lungimea rețelei electrice este de 38,2 km, numărul gospodăriilor racordate la rețea fiind în număr de 1465.
Datorită eforturilor Consiliului local Călărași în anul 2007 s-a obținut finanțarea și realizarea unui program de „Reabilitare iluminat stradal în localitățile comunei Călărași – satele Călărași, Plesani, Libertatea”, prin care s-au montat 791 aparate de iluminat producție PHILIPS-ELBA după cum urmează:
635 aparate iluminat tip FGS x 36 W
104 aparate iluminat tip SGS x 70 W
52 aparate iluminat tip SGS 1021 x 100 W
Urmare a realizării acestei investiții în suma de 463.019,58 lei RON, s-a realizat un iluminat corespunzător prin crearea unui ambient luminos cu ajutorul sistelelor de iluminat artificiale care să asigure participanților la traficul rutier și pietonal condiții optime de vizibilitate și comfort vizual, precum și siguranță și securitatea cetățenilor.
În procente gradul de asigurare cu iluminatul public al comunei Călărași este de 100%, lămpile fiind în totalitate noi.
Iluminatul se face zilnic, respectiv în perioada de vara în intervalul 22.00 – 06.00, iar în perioada de iarna între orele 17.00 – 06.00.

Salubrizarea și managementul deșeurilor solide
La nivelul comunei Călărași nu există un sistem de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile.
Consiliul Local Călărași a emis hotărâre privind Proiectul Managementului integrat al deșeurilor în asociere cu Consiliul Județean Botoșani.
Activități precum:
igienizare zone de protecție șanțuri
curățenie spații verzi
decolmatare șanțuri și podețe
dezapezire, se fac cu beneficiarii Legii 416/2001 și angajații prin Legea 76/2002.
Alimentarea cu apă potabilă și canalizare
Rețeaua de apă potabilă
Tinând cont de formele de relief pe care este amplasată comuna Călărași, rezultă un mare incovenient în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă a populației.
Incepând cu circa 15-20 de ani în urmă pânză freatică a început să scadă simțitor, incât s-a ajuns ca în prezent, apa să devină o problemă majoră prin secarea majorității fântânilor, mai ales în porțiunile de teren mai înalte. Cum satele Călărași, Ciornohal și Libertatea sunt așezate în majoritate pe pantele dealurilor înalte, apa ploilor cât și cea rezultată din topirea zăpezilor se scurg cu viteză în văile adânci, risipindu-se fără a se infiltra și datorită terenului argilos.
Toamna târziu, iarna și primăvara când animalele sunt mai tot timpul în gospodăriile localnicilor, necesarul de apă este foarte greu de asigurat.
Datorită acestei situații locuitorii care se confruntă cu acest mare incovenient, au solicitat aducțiuni de apă prin conducte, de la râul Prut, acestea urmând a fi distribuite pe toată lungimea străzilor comunei Călărași, pentru că astfel toți locuitorii comunei să beneficieze de apa curentă.
În ceea ce privește serviciul de alimentare cu apă și canalizare, comuna Călărași, este racordată la sistemul de alimentare cu apă al SC APA GRUP SA BOTOȘANI, lungimea totală a rețelei existente fiind de 14,682 km, repartizată pe sate astfel:
Călărași – 5,48 km
Plesani – 5,77 km
Libertatea – 3,432 km
În momentul de față există un studiu de fezabilitate și un proiect tehnic în vederea extinderii rețelei de apă pentru întreaga lungime a străzilor comunei masurând 26,130 km, și anume:
Călărași – 18,130 km
Plesani – 4,8 km
Libertatea – 3,2 km
Lucrările de extindere vor fi finanțate atât de la bugetul de stat, cât și din bugetul local.
Comuna Călărași dispune și de un număr de 1243 de fintini, dispuse astfel:
Călărași: 880
Plesani: 226
Libertatea: 77
Rețeaua de canalizare
Pentru reședința de comună (cea mai dezvoltată localitate) nu există în prezent o rețea de canalizare. In vederea asigurării funcționarii permanente a tuturor construcțiilor și amenajărilor existente, dar mai ales a celor care se preconizează a fi executate, în conformitate cu cerințele legale autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure corelarea dezvoltării localității Călărași-Ciornohal cu programe de dezvoltare a echipării edilitare, condiționate de posibilitățile financiare de executare a acestora.
Pentru lucrările de investiții care se conturează deja a fi executate în zona centrală a reședinței de comună, realizarea rețelei de canalizare (din ansamblul asigurării unei echipări edilitare optime) poate fi făcută concret numai prin respectarea următoarelor condiții:
autorizarea executării construcțiilor cu asigurarea surselor de finanțare necesare
autorizarea executării construcțiilor în corelare cu posibilitatea de realizare a echipării edilitare
stabilirea după capacități a surselor de finanțare: buget local, de stat, investitori interesați
construcțiile vor fi executate după stabilirea, prin contract prealabil, a obligației efectuării lucrărilor de echipare edilitară aferente, în parte sau total, de către investitori interesați
La ora de față există un Studiu de fezabilitate pentru construirea unei rețele de canalizare în lungime de 34 km, urmind să abordăm finanțarea prin fonduri structurale sau cu cooperare cu finanțatori.

Rețeaua telefonică
Oficiul de telecomunicații (centrala automată) funcționează într-un local închiriat, proprietatea Cooperativei de consum Călărași și deserveste populația 24 de ore din 24.
Spațiul existent este impropriu; îmbunătățirea lui nu a fost posibilă, deși a fost propusă încă din anul 1989, din lipsă de fonduri.
Tinând cont de nevoile crescinde ale populației pentru astfel de servicii se impune de la sine construirea unui nou oficiu, extinderea și mărirea capacității rețelei telefonice din localitatea Călărași-Ciornohal avind în vedere faptul că din anul 2005 până în anul 2007 numărul abonaților telefonici a crescut de la 214 la 297, iar solicitările pentru noi posturi telefonice sunt în creștere.

Rețeaua de drumuri
În prezent legătura dintre localitățile comunei și celelalte localități ale județului este mult ingreunata de situația precară a rețelei de drumuri ce o străbat. Pe timp nefavorabil sau în anotimpul rece posibilitatea ieșirii din comuna fie spre alte localități, fie spre municipiul Botoșani este aproape imposibilă, locuitorii preferând să se îndrepte spre sud, către județul Iași, creând astfel un dezechilibru în zona și o izolare a comunei de centrele de influență virtuale, ale județului Botoșani.
Reședință de comuna dispune în mare parte de o rețea de drumuri, bine organizată, dar de proastă calitate, excepție facând vatra veche a localității unde trama stradală veche este greoaie, întortocheată și lipsită de fluență.
Același aspect pozitiv în organizarea rețelei de drumuri sătești îl prezintă și localitățile Libertatea și Plesani.
Într-o situație similară se află, după cum am mai amintit, DJ 282 H, care străbate comuna, de proastă calitate, chiar de la limita cu comuna Răuseni, și pe care nu se poate desfășură în condiții normale nici legătura între localitățile Călărași-Libertatea, nici ieșirea locuitorilor (prin transportul în comun) din comună.
Măsurile prioritare, impuse de situația existentă, sunt:
împietruirea drumurilor comunale și sătești, reprezentative unui trafic fluent pentru toate cele trei localități
asfaltarea DJ 282H Răuseni-Berza în lungime -14 km
refacerea podurilor existente (în Călărași) și supraânălțarea DJ în aceste zone, precum și realizarea de poduri noi
Pentru aceste lucrări se vor folosi fonduri de la bugetul de stat; Primăria Călărași a declanșat încă din anul 1995 un amplu proces de lucrări pregătitoare îmbunătățirii rețelei de drumuri care au constat în defrișarea mărăcinișului, taluzarea porțiunilor de pantă, săparea de șanțuri pentru scurgere (în zona centrală Călărași), lucrări executate din fondurile Primăriei.
Menționăm că la nivelul comunei exista un drum modernizat prin Programul SAPARD, și anume DC 35A, DC 35D, DC 35E, și DC 35G în lungime de 11,615 km, drum ce străbate pe porțiuni toate satele comunei.

Starea actuala a serviciilor publice de gospodărie comunala
Alimentarea cu energie electrica a comunei Călărași se realizează din Sistemul Energetic National, prin intermediul a 7 transformatoare, bine distribuite pe teritoriul localităților, reusindu-se astfel alimentarea în condiții bune a tuturor consumatorilor existenți. Din acest motiv și iluminatul public satisface, indirect, nevoile unui număr de peste 4072 de locuitori.
Exista un sistem centralizat de alimentare cu apa.
Nu exista un sistem centralizat de canalizare, aceasta fiind în mod necorespunzător rezolvata, cu ajutorul closetelor uscate și a latrinelor din gospodăriile localnicilor.
Aceeași situație există și în celelalte sate componente ale comunei Călărași.

Situația operatorilor din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice
În cadrul comunei Călărași, serviciile comunitare de utilități publice sunt gestionate direct, de către administrația publică locală, aceasta asumându-și responsabilitățile ce-i revin, potrivit legii, cu privire la furnizarea, prestarea acestor servicii și la administrarea și exploatarea sistemelor de utilități publice existente.
În baza Hotărârii 26/9.11.2005, privind delegarea în mod direct a gestionării serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare emisă de Primarul comunei Călărași s-a încheiat Contractul de concesionare nr.2763/9.11.2005 de predare-primire a bunurilor publice de alimentare cu apa și canalizare, în valoare de 2.795.459 RON.
Incepând cu data sus menționată, bunurile proprietate publică au fost predate spre exploatare S.C. „APA GRUP” S.A. Botoșani.

Ultima actualizare: 11:09 | 6.06.2024

Sari la conținut