Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Author: Danut

Subvențiile acordate de Guvern în Agricultură

SECTORUL VEGETAL
O.U.G 65/2006 – pentru cultura de toamnă care se va însămânța, 150 RON/Ha sub formă de bonuri valorice
O.U.G 65/2006 – subvenționarea motorinei necesară efectuării lucrurilor agricole mecanizate de inființare a unor culturi agricole de toamnă.
Suma subvenționată 1 RON/L motorină.

SECTORUL ZOOTEHNIC
Subvenție de 200 RON pentru fătare la vacă și bivoliță dacă produsul este obținut prin însămânțare artificială
100 RON pentru fătare din montă naturală
200 RON dacă produsul este obținut în exploatație, 6 luni de zile (montă artificială)
100 RON dacă produsul este obținut în exploatație, 6 luni de zile (montă naturală)
Subvenție pentru litru de lapte muls în suma de 75 RON pentru o producție de 500 l/cap de vacă și ajungând la o la o producție de 4500 litri lapte/cap vaci
Subvenții pentru porci livrați la abator autorizat la greutatea cuprinsă între 110-120 Kg cu o valoare a subvenției de 100-120 RON în funcție de clasificarea carcasei clasa U 120 RON și clasa E 100 RON.
Subvenții pentru tineret masculin bovine cu greutatea de minim 450kg, valoarea subvenției 700 RON/cap
Subvenție pentru ovine la fătare 20 RON/cap, condiția ca proprietarul să dețină în exploatație minim 50 oi mari
Subvenție pentru mierea de albine predată la unitatati de procesare autorizate 200 RON/familie de albine
SECTORUL VITICOL
Pentru înființarea plantațiilor viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă și vin se acordă 5540 RON/Ha
Pentru plantații pomicole: măr, păr se acordă 1.1998 RON/Ha
Pentru cais, prun, vișin, nuc 989 RON/Ha
Pentru arbuști, fructiferi 1.133 RON/Ha
UTILAJE AGRICOLE

1. Sprijin financiar pentru achiziționarea de aparate și instalații de muls, motocositori, generatoare de curent, mori pentru furaje, bazine de răcire lapte. Valoarea subvenției este de 60% din costul acesteaia.
În prezent în comuna Călărași principalele grupe de animale care cresc sunt:
Bovinele – au o importanță deosebită pentru producția de carne și lapte, principala rasă fiind bălțată românească. Sunt în număr de 1200 capete, media pe o gospodărie fiind de 0,8 capete.
Porcinele – se cresc pentru producția de carne. Sunt în număr de 1124 capete, media pe o gospodărie fiind de 0,7 capete.
Cabalinele – se cresc în gospodării individuale fiind folosite la transport. Sunt în număr de 910 capete, media pe o gospodărie fiind de 0,6 capete.
Ovinele – se cresc pentru carne, lapte, lână și piei. Sunt în număr de 3570 capete, media pe o gospodărie fiind de 2.3 capete.
Păsările – se cresc pentru producția de carne, ouă și fulgi. Sunt în număr de 26.400 capete, media pe o gospodărie fiind de 16,8 capete. Principalele specii de păsări care se cresc sunt:găinile pentru carne și ouă (rasa Leghorn și italiană), rațele pentru carne și ouă (rasele Pekin și Ronen), gâștele (rasele Emden, Branata Canadensis), curci (rasa Meleagris gallopano), și bibilici (Numida meleagris) acestea fiind crescute mai mult pentru frumusețea lor dar și pentru ouă.
Creșterea albinelor – este reprezentată mai sporadic, fiind aproximativ 10 gospodării crescătoare de albine, care dețin în medie 10-15 familii de albine pe gospodărie, produsele obținute fiind folosite în gospodăriile proprii.
Industria
Industria comunei Călărași este concentrată în prezent în următoarele întreprinderi:
întreprinderea de morărit;
întreprinderea de prelucrare a florii soarelui pentru obținerea uleiului.
Industria de morărit
În localitatea Călărași funcționează patru mori pentru obținerea făinii de mălai și a făinii furajere pentru animale.

Industria alimentară
În cadrul acestei ramuri funcționează două prese de ulei unde se obține ulei de floarea-soarelui.

Biserica Sfânta Treime

Biserica din satul Călărași este începută în anul 1901 și se sfințește în anul 1905. Biserica este zidită din piatră și cărămidă, fiind acoperită cu tablă. Zidurile bisericii sunt formate din două părți de zidărie, la mijloc fiind umplute cu pământ.

Ctitorii bisericii sunt boierii moșiei Ringhilești: Gheorghe, Jan și Bogdan Goilav, precum și pe locuitorii satului Călărași în frunte cu preotul lor paroh – Alexandru Băncilă.
Biserica este mare, monumentală, în formă de navă, cu turn mare pătrat, unde se află clopotnița, fiind împărţită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În toate sunt picturi murale executate în stil bizantin. Între pronaos și naos, pe stâlpi de cărămidă de formă pătrată, tencuiți și vopsiți în ulei, în culori imitând marmora, se reazemă cafasul bisericii, mare și încăpător. Bolțile bisericii sunt vopsite în ulei, având picturi astfel: în pronaos cerul cu stele;în naos cei patru evangheliști la colțuri și Mântuitorul Iisus Hristos la mijloc, înconjurați de stele iar în altar Sfânta Treime. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, cu frunze de stejar și alte motive florale,acoperite cu foiță de aur. Pictura icoanelor de pe catapeteasmă este executată în stil neobizantin, însă nu se cunoaște numele pictorului. Biserica nu posedă obiecte de valoare artistică sau istorică.

Datorită temeliei slabe, precum și infiltrărilor de apă, pereții bisericii au prezentat cu timpul fisuri și exfolieri. Lucrări de restaurare s-au efectuat în anul 1936, subzidindu-se temelia de beton la altar, punându-se și trei contraforturi. În anul 1957 biserica a fost legată cu o centură de beton armat în partea de sud, imediat sub cupolă, de jur împrejur. În vara anului 1967, sub conducerea preotului paroh Vasile Codău s-au executat lucrări de consolidare și reparație a bisericii, subzidindu-se întreaga biserică. În anul 1999, sub păstorirea preotului paroh Dumitru Codău și prin sprijinul credincioșilor din sat, s-au efectuat lucrări de întreţinere a bisericii și de restaurare a picturii, aflată într-o stare avansată de deteriorare. Biserica a fost resfințită la data de 22 august 1999 de către Preafericitul Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

Din anul 2004 parohia este păstorită de către preotul paroh Pădurariu Ioan. În momentul preluării parohiei, pictura bisericii era restaurată de 10 ani, starea acesteia fiind relativ bună. Problema cea mai mare a bisericii era igrasia ce se ridica până la 2 metri, fapt ce determina şi decaparea tencuielii bisericii.

S-au început a se face demersuri pe la sponsori, autorităţi şi enoriaşi în vederea executării unor lucrări de hidroizolaţie exterioară, fiind necesară şi refacerea exteriorului bisericii. Astfel s-au început lucrările privind reabilitarea termică, electrică, efectuarea lucrărilor de hidroizolaţie şi refacerea exteriorului, astfel că din anul 2004 s-au efectuat următoarele lucrări: reparaţie şi consolidare la pereţii exteriori şi temelia bisericii; hidroizolaţia soclului şi a temeliei; termoizolaţia exterioară a bisericii şi tencuială decorativă; s-au schimbat ferestrele deteriorate; s-a schimbat instalaţia electrică a bisericii şi s-a organizat dotarea PSI ; s-au montat 2 uşi sculptate din stejar la intrarea principală; s-a montat o instalaţie de iluminat exterior arhitectural; s-a amenajat curtea bisericii prin plantarea unei livezi de 100 de pomi şi a unei grădini cu 350 de trandafiri; s-au montat porţi metalice din fier forjat la curtea bisericii; s-au turnat trotuare şi alei betonate în curtea bisericii; s-a pictat pridvorul bisericii în tehnica frescă.

În anul 2011, în curtea bisericii s-a ridicat un altar de vară pentru slujbele în sobor.

In anul 2012, luna septembrie, ziua 23, biserica a imbracat vesmantul frumos al resfintirii, prin mana Preasfintitului Calinic Botosaneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iasilor, impreuna cu un sobor format din 25 de preoti si diaconi.

Rezervația naturală Pădurea Ciornohal

Pădurea Ciornohal este o rezervație naturală de tip forestier, situată în județul Botoșani, pe teritoriul administrativ al comunei Călărași.

Aria protejată are o suprafață de 76,50 ha și reprezintă o zonă cu pădure de foioase formată în mare parte din stejar și carpen; pajiști și pășuni. Este considerată zona cea mai nordică unde vegetează o specie de arbust denumită scumpie.

La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente (de stepă) sudice și continentale, printre care și specii floristice rare de rușcuță de primăvară, rodul pământului, inul galben, centaurea, veronica, piciorul cocoșului, etc.

Pădurea Ciornohal este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Moldova, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere.

Gabriela Manole-Adoc

Gabriela Manole-Adoc (n. 14 noiembrie 1926, comuna Pleșani, județul Botoșani – d. 17 iulie 2002, București) a fost o sculptoriță română, autoarea mai multor lucrări de artă monumentală.

Gabriela Manole s-a născut la data de 14 noiembrie 1926 în comuna Pleșani (județul Botoșani). A absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Iași (1946) și apoi pe cele ale Institutului de Belle Arte „Nicolae Grigorescu” din București (1950), fiind elevă a maeștrilor Corneliu Baba, Constantin Baraschi și Ion Irimescu. Din anul 1954 a fost membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Ca o recunoaștere a contribuțiilor sale la arta românească, prin HCL nr. 74 din 11 noiembrie 1994, Consiliul Municipal Botoșani i-a conferit titlul de “Cetățean de onoare al municipiului Botoșani”. O parte a lucrărilor sale se află în prezent în Muzeul de Artă din Iași sau în diferite colecții particulare din România.

Artista Gabriela Manole-Adoc a încetat din viață la data de 17 iulie 2002, la vârsta de 76 de ani.

Ea a debutat în arta monumentală în anul 1966 cu lucrarea „Pescărușii”, construită din oțel inoxidabil, având o înălțime de 7 metri, amplasată în București, pe malul Lacului Herăstrău, lângă una din intrările în Parcul Herăstrău. De asemenea, este și autoarea bustului istoricului Nicolae Iorga amplasat în fața Bisericii „Sf. Nicolae” din Copoul Iașilor, biserică ctitorită de marele istoric și al cărei iconostas este pictat în întregime de către Corneliu Baba.

Lucrarea sa cea mai importantă și mai cunoscută este Statuia Independenței din Iași, amplasată în piața cu același nume și dezvelită în anul 1980. Lucrarea a fost realizată împreună cu soțul ei, sculptorul Gheorghe Adoc, care a realizat basoreliefurile de pe soclul statuii, după ce proiectul celor doi s-a clasat pe locul întâi la un concurs național în 1975. Independența este simbolizată de o femeie, pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătușă de-a ei, o femeie foarte frumoasă – după cum povestea artista – cu un păr cu reflexe aurii. Statuia are înălțimea de 17 m, dintre care 6 soclul din travertin și 11 statuia din bronz.

O altă lucrare este bustul în bronz al lui Constantin Petrescu (1879-1936), dezvelit în 1992 în Grădina Botanică din Iași.

Gabriela Adoc afișează o operă imginativă structurată expresiv în registre variate, prezentând o creație multiformă plină de sensibilitate. Lucrările sale încep a fi modelate în ghips sau lut pentru a evolua apoi, prin cioplirea în piatră sau lemn. Odată cu folosirea oțelului inoxidabil, opera sa capătă revelația formelor pline de volum ce transcend aerodinamic spre abstract-decorativ, simbolizând zborul și înălțarea. Sculpturi devenite foarte cunoscute în acest sens „Pescărușii” (1965) și „Lăstunul și vântul” (1968), au fost create prin observarea intimă a naturii și au trecut prin procesul de sintetizare a formelor și simbolizare a mișcării. Ele au fost proiectate monumental în deplină consonanță cu peisajul și ambientul arhitectural.

Ultima actualizare: 12:24 | 5.02.2024

Sari la conținut