SQL Error: SELECT * FROM session WHERE (sessionid="")and(`sessionid`<>'')
SQL Error: SELECT sessionvars as vars FROM session WHERE (sessionid="")
PHP Error
ERR.NUMAR : 2 [_ERR_WARNING]
ERR.MESAJ : Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/pcalaras/public_html/lib/mysql.inc:10)
ERR.MODUL : /home/pcalaras/public_html/php.init.php
ERR.LINIE : 38

SQL Error: UPDATE session SET sessionvars="YToxOntzOjg6Imxhbmd1YWdlIjtzOjI6InJvIjt9" WHERE (sessionid="")
SQL Error: UPDATE session SET sessionvars="YToyOntzOjg6Imxhbmd1YWdlIjtzOjI6InJvIjtzOjExOiJtb2RfcmV3cml0ZSI7czo4OiJkaXNhYmxlZCI7fQ==" WHERE (sessionid="")
Primaria Comunei Calarasi

PRIMARIA COMUNEI CALARASI

Judetul Botosani

SARBATORI LOCALE

        SARBATORI LOCALE

    Sarbatorile de iarna ocupa un loc cu totul deosebit. Ele incep in data de 24 decembrie cu Ajunul Craciunului, se continua cu Anul Nou si se incheie cu Boboteaza la data de 7 ianuarie.
    Colindele prilejuiesc o participare a multor oameni din sat, pe langa copii mai practica acest obicei atat de frumos si flacaii, fetele si oamenii insurati. Colindatorii sunt asteptati de gazde, lasati sa colinde si apoi poftiti in casa si ospatati cu produsele specifice acestei perioade.
    Cu prilejul sarbatorii Anului Nou, copiii merg cu plugusorul sau cu sorcova marcand astfel trecerea dintre ani.
    Dintre datinile si obiceiurile romanesti ce insotesc momentele de capetenie din viata omului, nasterea, nunta si inmormantarea au constituit si continua sa aiba o insemnatate deosebita in aceste locuri.
    In perioada de sarcina, in contextul vietii traditionale, femeia era supusa la o serie de interdictii, in credinta ca astfel nu se va putea pricinui vreun rau noului nascut.
    Cand copilul era scaldat pentru prima oara, de pilda, in apa se puneau diverse lucruri in speranta ca ele il vor ajuta pe viitor pe micul nou nascut.
    Unul din momentele de capetenie din viata omului este Casatoria. Nunta taraneasca a fost si ramane o adevarata sarbatoare. In obiceiurile traditionale de nunta, incheierea casatoriei era si este privita ca un cat care necesita obligatoriu in primul rand consimtamantul parintilor.
    Vornicul are importantul rol de a dirija intreaga suita a nuntasilor. Nasii se bucura de o cinste deosebita deoarece ei sunt socotiti drept parinti spirituali ai tinerilor casatoriti.
    La ceremonialul funerar participa, de obicei un numar mare de oameni, uneori intreaga colectivitate a satului care prin prezenta sa este alaturi si ia parte la durerea familiei indoliate.
    In timpul celor trei zile cat dureaza de la deces si pana la inmormantare, acesta este plans de catre rude, prieteni si cunoscuti. Se pastreaza obiceiul de a se merge la priveghi.
    Dupa oficierea slujbei religioase, sicriul este dus spre cimitir fiind transportat cu carul. Dupa inmormantare, rudele defunctului invita pe cei prezenti sa mearga la masa, adica la pomana.
    Acestea sunt obiceiuri impamantenite in toate satele componente ale comunei Calarasi, ca de altfel in majoritatea zonelor rurale ale tarii.
    Puternic angrenat in universul  romanesc moldovenesc, satul Calarasi are o viata culturala si principalul factor de mentinere vie a constiintei romanului de intarire morala a oamenilor buni dintodeauna din aceste locuri.
    Sarbatoarea  nasterii Domnului - Craciunul, este sarbatorita  trei zile.
    Se stie ca primul Craciun a fost sarbatorit in anul 354 la Roma, iar  la Bizant  in 375. De acum sarbatoarea crestina inchinata  nasterii lui Isus incepe sa ia locul sarbatorilor anterioare, precrestine.
    Zilele  premergatoare acestei sarbatori sunt intens folosite de sateni prin diferite pregatiri de la care nu lipsesc  taiatul porcului, coacerea cozonacilor, fierberea sarmalelor, bucate care nu lipsesc de pe masa nimanui.
    Pentru cei mai mici impodobirea bradului si venirea lui Mos Craciun, colindatul la fiecare casa constituie un prilej de mare bucurie. Colindele propriu-zise sporesc nuanta de culori a obiceiului.alta sarbatoare asteptata, bine pastrata, dar mai putin festiva  este Anul Nou, cand cei mari se bucura de mese festive si asistari la liturghii. De Anul Nou fiecare gospodina coace renumitele gogosi, iar vinul gilgiie in pahare, iar satenii si inaintasii lor isi ureaza "La multi ani".
    Cea mai mare sarbatoare a lumii crestine, Pastele sau Invierea Domnului este o zi de bucurie pentru tot omul, nu numai pentru biruinta Domnului asupra mortii, ci si pentru ca da fiecaruia certitudinea credintei, intemeiata pe adevar.   
    Pregatirea sufletesca pentru aceasta mare sarbatoare slujba de Inviere, inconjuratul bisericii cu lumanarea aprinsa, inrositul oualor, taiatul mielului sunt obiceiuri bine pastrate in timp.
    La prinderea postului de Pasti, un alt obicei este "Silitul" care se facea pe culmile dealurilor, prin aprinderea gramezilor de paie. In zilele noastre se fac silitoare din cirpe muiate in petrol sau motorina, se invirt in jurul capului si se striga anumite versuri satirice.
    Nunta - este un eveniment important in viata oamenilor din sat. Unirea prin casatorie a tinerilor este un ecou al chemarii inimii. Saptamana premergatoare nuntii cunoaste o mare agitatie, pregatirile de tot felul fiind in toi, caci nunta este socotita cel mai insemnat act social din viata omului de aceea la toate neamurile pamantului in toate partile lumii si-n toate veacurile, ziua nuntii e cea mai mareata.
    Plecarea  tinerilor in armata - a constituit si constitue un prilej unic in viata fiecarui fecior prin organizarea unor mese festive. Aici se cinta cintece de catanie, de dor si drag, de regret pentru locurile ce urmeaza a fi parasite.  
    La inmormantare - obiceiurile sunt aceleasi ca si-n satele din jur. Indata ce se intimpla decesul, clopotele bisericii anunta acesta. Rudele mortului se aduna in jurul sicriului, unde asculta cu lacrimi in ochi plingerile si bocetele membrilor familiei ca si a rudelor si prietenilor.
    Ca singura fiinta a pamintului ce simte si stie ca traieste, omul e in acelas timp si unicul care stie ca viata se incheie intodeauna prin moarte. Intilnim la locuitorii din satele comunei unele credinte si practici  generate de moarte.Asa moartea e prevestita de "cucuveaua ce cinta in horn" de urletul prelung al ciinilor, de caderea stelelor, de unele vise etc.
    In acelas timp apar si practici ce urmaresc alungarea mortii din jurul casei precum si acoperirea oglinzii, rasturnarea scaunelor, a blidelor, paharelor ca sa ramana in urma cioburi.
   
    Nasterea   
    Pina la mijlocul sec. XX-lea, femeile nasteau acasa cu moase. Mai tarziu s-au infiintat maternitati.  Femeile nascute nu aveau voie sa treaca pragul portii decit dupa 4 saptamani de la nastere pentru - ca aducea ghinion. Cit de ciudat pare asta nu era numai  o superstitie ci si o masura de protectie pentru femeile nou nascute, pentru-ca unii soti isi duceau femeile la lucrul cimpului.