Identificare
    COMUNA CALARASI
    Scurt istoric al comunei Calarasi.
    Comuna Calarasi este situata intre raul Prut - in partea de est si riul Jijia - in partea de vest, situata la o distanta de 6 km de catre acestea, avind in componenta sa localitatile: Calarasi cu vatra veche a satului Ciornohal, satul Libertatea si satul Plesani.
    Ca intindere suprafata comunei este de 58,52 km 2.
    Satul Calarasi este lipsit de traditii istorice,istoria acestuia fiind strins legata de istoria satului Ciornohal. Calarasii este un sat nou infiintat dupa razboiul de independenta din anul 1877.
    In anul 1879 Guvernul a trimis pe inginerul Niculcea pentru a masura si parcela mosia Ciornohal, marind in acest fel satul existent atunci cu inca 300 locuitori, care au fost impropietariti in primavara anului 1880.
    Comisia de improprietarire era formata din inginerii Miculescu si Caruz, primarul si un soldat care facea armata la "Calarasi cu schimbu", de la cel din urma s-a dat si numele satului Calarasi.
    Acest nou sat a fost populat cu locuitori veniti din 8 sate: Siminicea, Dumbraveni, Burdujeni, Stroiesti si altele.
    Pentru inceput acestia au fost improprietariti cu cite 4,5 ha pamint arabil si cite o gradina de 0,36 ha. Odata cu cei improprietariti au inceput sa vina si alti oameni care, neprimind pamint au fost nevoiti sa lucreze pe mosiile boierilor frati Goilav si Misir.
    Constantin Ghitun e printre primii care au venit dupa parcelarea satului nou, iar fiica lui Maria e primul nascut in satul Calarasi.
    Satul Calarasi este asezat in partea de sud a judetului la hotar cu judetul Iasi intre riurile Prut si Jijia.
    Principalele cai de comunicatie se afla la o distanta de 7 km spre vest, linia de cale ferata Iasi-Dorohoi-Botosani, iar la est - Drumul National 24 C - Iasi-Stefanesti-Botosani la o distanta de 6 km.
    Satul este impartit in doua de DJ 282 H, care leaga satele din lunca Prutului, respectiv comuna Santa Mare si halta Rauseni, comuna Rauseni.
    Forma de relief predominanta o constituie imbinarea reusita de deal, vale - cimpie, toate de proportii mijlocii propice cultivarii cerealelor, pomilor fructiferi, vitei de vie, precum si cresterii animalelor, ce constituie ocupatia de baza a locuitorilor.
    In partea de NV se afla padurea Ciornohal, cu o suprafata de 356 ha.
    In partea de vest se gasesc 2 iazuri care servesc ca adapatoare pentru animale.

    SCOALA   
    Cautind sa se conformeze Legii din 1864 si Ordinul ministerului, factorii responsabili, mai ales revizorii scolari au inceput activitatea de infiintare a scolilor.
    Astfel in luna ianuarie 1865 revizorul scolar IV Adrian, insotit de subprefectul Plasii respective, au vizitat comunele din judetul Botosani in vederea infiintarii scolilor comunale.
    Din lipsa de cadre la 16 februarie 1865 a inceput concursul pentru candidatii de invatatori. Din 23 de invatatori alesi si numiti a inceput infiintarea scolilor comunale, care a deschis drumul invatamintului la sate.
    Scolile comunale nu puteau cuprinde toti copiii de virsta scolara din satele comunei.
    De multe ori acestia erau nevoiti sa strabata distante mari ducind la nemultumirea parintilor. Din aceasta cauza locuitorii satului Calarasi prin Petitia lor din anul 1883, obtin infiintarea unei scoli, ca invatator fiind numit A.Dumitriu, locuitorii platindu-i chiria si salariul invatatorului.
    In sesiunea ordinara din 15 octombrie 1882 se arata ca: din 95 localuri cite erau in judet, 40 erau proprietatea comunelor, 45 inchiriate si 10 oferite de catre particulari. Guvernul cauta sa grabeasca construirea de scoli apelind la generozitatea proprietarilor si arendasilor.
    Scoala din Calarasi a inceput sa se construiasca in jurul anului 1900 dupa tipul "Casa Scolilor", incepind sa functioneze in local propriu din anul 1905.
    La scoala din Calarasi, veneau sa urmeze cursurile si elevi din satele vecine.

    ALTE INSTITUTII
    Prima gradinita de copii a luat fiinta in 1930 educatoare fiind Rades Aurelia. Mult mai tirziu s-a luat initiativa construirii unui local de gradinita compus din 3 sali de clasa, o cancelarie si un subsol ca magazie. Constructia a fost suportata de catre CAP Calarasi.
    Cursurile in noul local au inceput la 1 septembrie 1977. Cresterea populatiei a dus la infiintarea a inca 2 posturi de educatoare. In anul 1935 s-a pus bazele unui camin cultural cu sediul in una din salile scolii din Calarasi, initiatorul si directorul acestuia fiind invatatorul Barbarosa Gheorghe.
    Caminul purta numele de "Ion Creanga", condus si de un consiliu format din 9 gospodari, activitatile ce se desfasurau limitindu-se la conferinte tinute de catre cadrele didactice si la serbari de catre elevii scolii.

    ISTORICUL SATULUI CIORNOHAL
    Monografia satului Ciornohal este strins legata de datele consemnate intr-un Sinodican, de catre fostul preot Bancila ramas la biserica din Ciornohal.
    Satul Ciornohal este asezat pe unul din pricipalele drumuri comerciale din secolul al XVIII-lea acesta fiind locul de stationare al caravanelor care strabateau drumul "Furiilor", care veneau din nord si se indreptau spre tirgurile din sud.
    Denumirea slavona a satului s-ar traduce prin "Statia neagra" (Ciornii=negru, Halt=statie).
    El a fost infiintat, pe mosia cu acelasi nume in anul 1821 de catre un posesor grec - Stoian, venit de peste Prut, care a tocmit 15 servitori si care a condus mosia timp de 30 de ani, acesta nu se ocupa cu cultivarea pamintului decit pe suprafete mici, ocupatia de baza fiind cresterea bovinelor si a ovinelor.
    Dupa Stoian a venit un alt posesor grec Pavalache Sotirior care a luat mosia in arenda aducind cu el inca 30 de locuitori pe linga servitorii ramasi de la Stoian veniti din comuna Cristesti-Cosula. Pentru lucrul efectuat pe mosia boiereasca acestia primeau lemn pentru constructii de case.
    Dupa acesta urmatorul posesor a fost Costache Cosmovici in timpul caruia a fost delimitat pamintul de la 1864. Acest sat se afla asezat in partea de est a satului Calarasi despartit de acesta printr-un hotar care astazi este drum satesc.
    Vechimea satului se poate constata dupa tipul caselor, a strazilor inguste si intortocheate.
    Prin mijlocul satului trece DJ 282 H, acesta fiind situat in vale strajuit de 2 dealuri, unul spre est, ar celalalt spre vest.
In apropierea piriului care strabate satul, in jurul anului 1908, s-a construit o moara de piatra de catre Ion Pasniciuc in tovarasie cu Gheorghe Pasniciuc-tatal sau. Dupa citiva ani moara a fost vinduta lui Neculai Preutescu, ginerele lui Gheorghe Pasniciuc, care a fost dotata cu valturi.
    Odata cu actul de nationalizare din 11 iunie 1948, aceasta moara trece in proprietatea statului, actual privatizata.    

    SCOALA
    In satul Ciornohal nu a existat scoala pina in anul 1920, cind s-a dat in folosinta Conacul fostei mosii Ciornohal in proprietatea statului. Cursurile au inceput la 29 septembrie 1920, avind ca invatator pe Graur C Mihai, transferat de la scoala Costingeni, comuna Albesti. Dupa el a venit ca director Rades Lazar care avind familie ocupa 2 sali din localul scolii.
    Pina in anul 1924 scoala a functionat cu 2 cadre didactice. Dupa 1948, odata cu cresterea numarului populatiei  a crescut numarul de elevi, fiind necesar infiintarea de noi posturi de invatator si un nou post de educator.

    BISERICA
    Biserica din Ciornohal a fost construita in anul 1861 de Costache Cosmovici un posesor mai instarit, care a inzestrat-o cu carti, vesminte si toate cele necesare.
    Sotia acestuia moare in Ciornohal fiind inmormintata in curtea bisericii, alaturi de fiul sau Grigore casatorit la 18 februarie 1854, stins din viata la virsta de 30 de ani.
    Tot in curtea bisericii mai exista un mormint a unei fete armene.
    Primul preot V. Velincu a daruit bisericii un disc din argint cu inscriptia lui, cu ocazia sfintirii bisericii.
    Printre primii preoti ai bisericii Ciornohal este si preotul I.Gheorghiu urmat in anul 1884 de catre parintele Bancila din Romanestii lui Balas, comuna Ostopceni.

    ISTORICUL SATULUI LIBERTATEA
    In jurul anului 1900 Guvernul a trimis un inginer numit Stavar de a masura si parcela de 60 de locuitori dindu-i numele de "Libertatea" ce simbolizeaza libertatea sociala. Locuitorii care au format noul sat, majoritatea au venit din Calarasi, cu care se inrudeau. Cei mai batrini vorbeau limba ruteana. Erau oameni linistiti, muncitori lipsiti de pamint si vite.
    Satul era asezat pe mosia boierului Ion Biznoseanu pe a carui teren pina la instaurarea regimului democrat locuitorii lucrindu-i in parte mosia. Stateau in case mici acoperite cu stuf si paie, astfel localitatea fiind considerata una din cele mai saracacioase asezari din regiunea cuprinsa intre riurile Prut si Jijia.
    Prin munca harnicilor gospodari astazi Libertatea a devenit o localitate infloritoare, casele majoritatii sunt noi, iar cele vechi au fost innoite.

    SCOALA
    Pina in anul 1910 nu a existat scoala. Putini dintre elevii satului trebuiau sa urmeze cursurile la scoala din Calarasi. Localul de scoala era inchiriat din an in an de la diferiti cetateni.
    Odata cu infiintarea unui post de invatator la Libertatea in anul 1910 a fost numita Bancila Maria care a functionat ca invatatoare pina in anul 1923.
    Odata cu marirea satului numarul elevilor a crescut, astfel incit in anul 1938 revizorul scolar a fost silit sa infiinteze al doilea post de invatator.
    Dorinta cetatenilor din Libertatea de a avea un local de scoala, era asa de mare incit, atunci cind s-a intors din prizoneriat in anul 1948 invatatorul Turcanu Gheorghe a gasit pe terenul rezervat pentru scoala niste furci infipte de oameni, care doreau sa-si construiasca o scoala din lut si nuiele.
    S-a sfatuit cu oamenii sa renunte la o astfel de constructie, si prin munca voluntara a cetatenilor s-a demolat fabrica de spirt de la Ringhilesti, care deja era ruinata si s-a carat in curtea scolii 30.000 de caramizi.
    In anul 1950 prin detasarea invatatorului Turcanu Gheorghe la Calarasi, ca director la scoala Libertatea e numit Iordache Grigore, care a continuat sa se intereseze de procurarea intregului material si sa conduca lucrarile de construire a scolii.
    Localul de scoala a fost construit din contributia baneasca a satenilor, cu o parte din bani au contribuit cadrele didactice din fostul raion Trusesti care au hotarit la prima lor consfatuire din 1951, sa contribuie la fiecare salariu cu cite 10 lei. Datorita acestui fapt i s-a zis chiar "Scoala Corpului Didactic".
    Constructia a inceput in anul 1952 de catre mesterul Vasiliu, recomandat de catre inspectorul scolar Arnautu Dumitru, care se facuse cunoscut cu citeva cladiri de rezonanta prin Bucuresti, inainte de razboi, precum si cu Casa Armatei.
    Constructia a fost data in folosinta in anul 1955.
    Astazi in localitatea Libertatea este un nou local de scoala construit prin Banca Mondiala in care functioneaza si gradinita de copii.

    CADRUL NATURAL SI GEOGRAFIC
    Comuna Calarasi se afla la limita sud-estica a judetului Botosani, avind urmatorii vecini:

• NORD-EST si EST: comuna Santa Mare
• VEST: comuna Hlipiceni
• SUDVEST: comuna Rauseni
• SUD: judetul Iasi
  

    Localitatile comunei sunt situate pe pantele dealurilor comunei exceptie facind satul Libertatea care este asezat la poalele dealului Cristioaia, intr-o zona de cimpie.
    Localitatea Calarasi si Ciornohal, impreuna cu Libertatea sunt strabatute de DJ 282 H, localitatea Plesani, situata in sudul resedintei de comuna fiind legata de aceasta printr-un drum comunal.
    Relieful comunei este variat caracteristic intregii cimpii a Moldovei, avind aspect valurit cu dealurile ajungind la 200 m inaltime, abrubte chiar in anumite zone.
    Platourile sunt usor bombate asigurind conditii bune pentru agricultura.
    Clima este temperat-continentala cu veri calde si ierni aspre si intra sub influenta luncii din preajma Prutului, care imblinzeste intr-o oarecare masura diferentele mari de temperatura. Vinturile predominante sunt pe directia NV si Est. Din punct de vedere al precipitatiilor acestea sunt in general reduse, cele mai multe inregistrindu-se in lunile mai, iunie, sub forma de ploi si sub forma de zapada in perioada decembrie-martie cind sunt mai abundente.
    Hidrografia comunei este in general bogata insa cursurile de apa sunt din izvoare cu putere mica, debitele mici fiind compensate doar din precipitatii. Stratul de apa subteran se afla la adincime mare. Precipitatiile din lunile ploioase nu produc inundatii mari.
    Vegetatia specifica comunei Calarasi este de silvo-stepa reprezentata prin:asociatii de graminee asemeni stepei, raspindita in teritoriu mai ales pe finete, pasuni si paduri.
    Teritoriul este in cea mai mare parte agricol (85,25%).
    In partea de NV exista padurea Ciornohal care ocupa o suprafata de 356 ha cu arbori inalti, majoritatea stejari, suprafata ei reducindu-se coinsiderabil in ultimii ani din cauza taierilor masive.
    Fauna comunei este bogata:-animale sedentare si migratoare, animale de apa (daunatoare si folositoare).
    Solurile sunt in mare parte de diferite tipuri de cernoziom cu mici suprafete de saraturi, oferind conditii foarte bune pentru agricultura.
    Din punct de vedere etnic, populatia comunei este romana cu filon rutean in localitatea Plesani; cultul predominant fiind cel ortodox.

    Date generale

• Suprafata comunei (kmp): 58,52
• Numarul total de locuitori din comuna: 4072
• Numarul de sate din comuna: 3
• Numarul de gospodarii din comuna si pe satele componente:
• Calarasi: 1090
• Plesani: 266
• Libertatea: 214
  

    RAPORT PEDOLOGIC SPECIAL
    Privind fundamentarea calitatii terenului din intravilan    
    Comuna CALARASI, judetul Botosani
    Geomorfologia zonei

    Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Calarasi, apartine Campiei Moldovei, subunitatea depresionara a Jijiei si partial culoarul Prutului.
    Relieful teritoriului cartat este reprezentat prin platouri, versanti cu diferite expozitii si fire de vale.
    Platourile se prezinta ca intinderi relativ plane de teren. In general solurile identificate pe aceasta forma de relief sunt cernoziomurile cambice. Delimitarea platourilor este facuta de versanti cu diferite pante. 
    Ca forme de microrelief, pe platouri se intilnesc uneori mici denivelari.
    Versantii ocupa o mare suprafata de teren din teritoriul cartat, iar solurile ce se suprapun, prezinta de obicei eroziune de suprafata in diferite grade, de la slaba la excesiva.
    Versantii cu pante mai mari, sunt afectati deseori de eroziune de adincime, reprezentata prin rigole, ogase si ravene,
    Pe versantii cu pante mari, unde sunt prezente izvoarele de coasta,iar roca de solificare este reprezentata prin marne si/sau argile, sunt prezente alunecarile de teren active, stabilizate si semistabilizate.
    Vaile inguste si adinci sunt intilnite la baza versantilor, iar solurile identificate sunt soluri hidromorfe sau gleizate.
    Panta terenului cartat oscileaza intre 2% pana la 50%.

    Geologia zonei
    Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Calarasi apartine platformei Moldovenesti care este alcatuit dintr-un soclu dur metamorfozat si o cuvertura postproterozoica, avind o inclinare de 6-8%. Cuvertura in zona este de virsta sarmatiana inferioara si anume Volhiniana, fiind alcatuita din punct de vedere petrografic, din marne si argile cu benzi subtiri nisipoase si cu unele intercalatii de gresii. Stratele de la suprafata au servit drept material parental in geneza solurilor, suferind in decursul timpului fenomene de loessoidizare "in situ".
    Depozitele fluviatile din lunci sunt de virsta actuala, imbogatindu-se permanent prin aportul de material datorat eroziunii areolare sau inundatiilor.
    Data fiind marea diversitate a rocilor care au servit drept material parental de formare a solurilor, s-a intocmit o legenda unitara, avind in vedere originea, compozitia chimica si granulometrica. Astfel, principalele roci sunt:

• depozitele loessoide
• depozitele de argile
• depozitele de marne
• depozitele fluviatile

    Depozitele loessoide-identificate in profilele de la sol sau in deschiderile naturale, sunt formatiuni geologice constituite dintr-un material de culoare galbui intens, sunt friabile, afanate, poroase, cu structura colonara, avind continut aproximativ egal intre diferite fractiuni granulometrice si un continu pina la 12-13% CaCO3. Se gasesc absolut "in situ" ocupind in general platouri, culmi sau versanti slab inclinati, fiind spalate de saruri usor solubile. Solurile formate pe aceste roci sunt de tipul cernoziomurilor cambice.
    Argile si marne: relieful format in urma retragerii Marii Sarmatiene din Tertiar, era alcatuita din argile si marne. In cuantenar, datorita actiunii agentilor fizio-chimici si biologici au suferit transformari esentiale, acoperindu-se astfel cu un strat de material loessoid. Datorita fenomenului de eroziune, in unele locuri stratul de material loessoid a fost indepartat, iar argilele si marnele au aparut la zi. Aceasta s-a intimplat mai des pe versantii puternic inclinati, uneori insa fenomenul a avut loc pe platouri sau culmi inguste.
    Aceste sedimente au de obicei o culoare galbuie-castanie pina la brun-vinetie, cu pete cenusii sau ruginii.
    Carbonatii se gasesc sub forma de pungi prafoase sau in aglomerari mari.
    Sarurile solubile, in special sulfatii, se prezinta in unele cazuri sub forma de vinisoare, iar alteori sub forma de aglomerari formate din cristale mici sub forma de "cresta de cocos".
    Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor, cernoziomurilor cambice, lacovisti, vertisoluri, regosoluri, erodisoluri.
    c) Depozite fluviatile, sunt depozite actuale depuse in mod succesiv in lunci care acopera pe adincimi variabile depozitele de argila pe care in trecut au evoluat soluri azi ingropate.In lunci si vai depozitele sunt depuse transversal.

    Hidrologia zonei
    Din punct de vedere hidrografic, zona studiata apartine bazinului hidrografic al Prutului si este strabatut de paraiele: Berza Veche (afluent de gradul I al Prutului), Ciornohal, Glavanesti si Chiscata (afluienti de gradul II ai Jijiei).
    Apele freatice din arealul studiat intalnite in profilele de sol studiate si in fantani, influenteaza reteaua de rauri si parauri. Reteaua hidrografica are alimentarea pluvio-nivala dominanta, dar se alimenteaza si din ape suprafreatice, freatice si de stratificatie.
    In anumiti ani reteaua hidrografica prezinta viituri mari cind debitul solid creste foarte mult ducind la degradarea unor portiuni de mal.
    Studiile hidrografice efectuate in Podisul Moldovei, incadreaza teritoriul in raionul podisurilor structurale, in care se intilnesc doua categorii de ape subterane, ape de adincime si ape freatice ca si in raionul hidrografic al teraselor si sesul Prutului.
    Nivelul hidrostatic se gaseste la adincime mare de peste 10 m - pe terasa superioara,5-5 m pe terasa inferioara si 1-3 m in zonele de lunca.

    Clima
    Din punct de vedere climatic, suprafata luata in studiu apartine climatului temperat continental cu nuanta excesiva, incadrindu-se in formula Kopen D.f.b.x.
    Pentru caracterizarea climei s-au folosit datele de la statia meteo Rauseni, din perioada 1983-1992. Temperatura medie anuala este de 9,4 grade C, precipitatiile medii anuale sunt de 603,74mm. Vinturile dominante actioneaza in directia NE-SV.

    Fenomene de instabilitate
    O parte din apele provenite din precipitatii, se scurge pe suprafata versantilor, fie difuz, fie organizindu-se in suvite de diferite marimi, ape care in miscare contribuie la modelarea versantilor prin eroziune.
    Aceste procese conduc in final la formarea rigolelor, rapelor, vailor torentiale si a fenomenelor de alunecare.

    Stabilirea claselor de calitate
    La stabilirea claselor de calitate ale terenurilor, s-au folosit: Instructiuni tehnice si metodologice privind executarea lucrarilor de cadastru calitativ, elaborat de M.A.I.A.-1981, si Metodologia elaborarii studiilor pedologice - I.C.P.A. - 1987.
    In functie de conditiile naturale si de criteriile sus mentionate, in intravilanul comunei Calarasi, se regassc patru zone, dupa cum urmeaza:

• zona I - Terenuri ce permit fundari directe de mica adincime;
• zona II - Versante stabile cu posibilitati de construire si masuri de mentinere a stabilitatii;
• zona III - Versante cu zone instabile, nerecomandate pentru amplasarea de constructii decit cu masuri speciale;
• zona IV - Zone interzise pentru amplasare de constructii:
• terenuri degradate si pante accentuate;
• terenuri cu pericol de alunecare.
  

    Analiza SWOT globala
    Pentru a reduce detaliile tehnice prezente in analiza economico-sociala, in vederea evidentierii numai a factorilor determinanti, prezentam analiza SWOT:

      
      


    FUNDAMENTAREA ECONOMICA
    Populatia si caracteristicile ei
   
    Dupa ultima impartire administrativa, comuna Calarasi este formata din 3 sate oficiale: Calarasi, Plesani si Libertatea.
    Potrivit datelor Recensamintului Populatiei si Locuintelor din 2002, populatia stabila a comunei Calarasi, este de 4.072 locuitori.
    Numarul populatiei din comuna a oscilat continuu. Dinamica populatiei a inregistrat o scadere.
    Anii de dupa revolutia din 1989 au fost marcati de o situatie social-economica precara, fiind un factor important in scaderea natalitatii, dar a provocat o crestere a sporului migratoriu.
    Natalitatea a inregistrat regrese importante de-a lungul timpului. Dupa 1990 natalitatea inregistreaza scaderi continue datorita situatiei financiare si economice a tarii reflectata in micsorarea nivelului de trai relativ precar al multor familii.

Anii	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Nr. nasteri	96	136	98	100	70	58	43

    Valorile mortalitatii din comuna Calarasi au ponderi mari in comparatioe cu media pe tara. Din anul 1990 mortalitatea creste continuu, atingind valori destul de mari.

Anii	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006
Nr. decese	70	64	67	64	78	76	54

    Din datele de mai sus se constata o scadere a populatiei adulte. Pe plan national, la Recesamintul din 1992, femeile reprezentau 50,7%, iar barbatii 49,3% din populatia totala. Pentru comuna Calarasi datele indica 51,98% populatie feminina si 48,02% populatie masculina.

    Analiza socio-economica a comunei Calarasi         
    La nivelul comunei Calarasi serviciile publice sunt organizate de catre Consiliul local si cuprind activitati din diferite domenii: buget, finante, contabilitate, urbanism, starea civila, secretariat-administrativ, gospodarie comunala, situatii de urgenta, achizitii publice.
    Pentru o buna functionare a acestor servicii, ele trebuie sa se desfasoare sub incidenta Consiliului local, dar trebuie, in acelasi timp sa fie reprezentate prin salariati cu o buna pregatire profesionala, care sa dea dovada de competenta si solicitudine in rezolvarea problemelor locuitorilor.
    In ceea ce priveste asistenta sanitar-veterinara, aceasta este reprezentata printr-un doctor si doua cadre medii care pot satisface cerintele de preintimpinare si tratare a bolilor ce pot sa apara in rindul animalelor.
    Serviciul de Posta este deservit de un diriginte si trei factori postali care fac fata activitatii lor specifice.
    In domeniul sanatatii dispensarul uman, farmacia si cabinetul stomatologic, sunt deservite de 2 medici, un farmacist, si doua asistente medicale. Exista un local nou, corespunzator desfasurarii in bune conditii a acestor activitati care sa acopere nevoile pentru intreg teritoriul comunei.
    Economia comunei Calarasi are un caracter agrar. Principalele culturi intilnite aici sunt:porumbul, graul, orzoaica, sfecla de zahar, sfecla furajera, floarea soarelui, soia, fasolea, etc.
    In categoria activitatilor de ordin secundar se inscriu cele comerciale sau din sfera serviciilor. Dotarile publice existente pe raza comunei, destinate activitatilor mai sus amintite, apartin cu preponderenta sectorului privat si mixt. Acestea se alatura cladirilor si echipamentelor care apartin si se afla in responsabilitatea institutiilor publice locale: administratie publica, posta-telecomunicatii, nvatamint, sanatate, asistenta sociala. Aceste institutii desfasoara activitati doar in resedinta de comuna Calarasi, in satele apartinatoare, in majoritate a cazurilor, neexistind puncte de lucru sau sedii ale acestora. Astfel este ingrunat accesul locuitorilor satelor in cauza la institutiile si serviciile publice. Singurele dotari de interes public care se regasesc in toate satele comunei Calarasi, sunt cele ale Bisericii, scolilor generale. Lipsesc dupa cum se poate observa, serviciile de sanatate, asistenta sociala, strict necesare unui trai decent, acestea fiind asigurate din resedinta de comuna intr-o masura total nesatisfacatoare raportat la nevoile populatiei.

    Constructia de locuinte
    In urma fenomenului de migrare a populatiei  catre localitatile comunei Calarasi, se poate constata cu usurinta tendinta de crestere a numarului de locuinte, in domeniul privat, tendinta care este in continua ascendenta. In anul 2006, ca urmare a restabilirii populatiei (navetisti, someri) s-au construit un numar de 10 noi locuinte private, iar solicitarile pentru noi constructii sunt din ce in ce mai mari.
    Administratia publica locala are obligatia sa obtina avizele si aprobarile pentru largirea perimetrului construibil, in functie de terenul disponibil si de configuratia tesutului urban specific al fiecarei localitati in parte sau zonei in care are loc operatiunea de parcelare.
    Autorizarea executarii de noi locuinte se va face numai daca aspectul lor exterior nu contravine functionarii acestora si nu depreciaza aspectul general al zonei.

    Estimari cu privire la aprovizionarea cu marfuri a populatiei
    Comertul cu marfuri pentru populatie este un secor al economiei comunei care a capatat o relativa dezvoltare comparativ cu celelalte sectoare economice. Aprovizionarea cu marfuri dupa 1989 a constituit domeniul cu dinamica cea mai mare in cadrul dezvoltarii sectorului privat.
    Pina in anul 2006 a avuit loc o crestere numerica a agentilor economici care se ocupa cu comertul. Dintre acestia, cei cu capital privat au capatat o pondere in activitate, cu tendinta de a predomina.
    Dezvoltarea inegala a productiei a dus la o polarizare accentuata a veniturilor populatiei, cu consecinte reflectate in reteaua de desfacere a marfurilor unde au aparut retele mici de unitati comerciale, care se adreseaza segmentelor de consumatori selectati dupa marimea veniturilor.
    O lipsa acuta se simte insa in domeniul prestarilor de servicii atit in sectorul cooperatiilor cit si in sectorul particular, infiintarea unor servicii variate (reparatii TV, cizmarii, croitorii, cojocarii, timplarii, etc.) ar putea asigura o gama mai complexa de marfuri, care sa se adeseze unui numar cit mai mare de consumatori.
    Dezvoltarea acestui sector (comertul cu marfuri ) trebuie sa fie corelat cu dinamica economica generala a comunei-dimensiuni, capacitati, resurse materiale si potential uman-pentru a crea un sistem deschis (import-export) echilibrat in contextul economiei de piata.

    Principalele obiective si actiuni pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii sociale a comunei Calarasi
    Invatamint

    In procesul de reforma al vietii sociale a comunei un rol important il are imbunatatirea si modernizarea activitatilor din invatamint, fara care nu se poate realiza o dimensiune reala a "entitatii" unei culturi si civilizatii, indiferent de structura sau dimensiunea colectivitatii asupra carora activeaza. Printr-un sistem educational complex si solid se fundamenteaza orice societate umana, ancorind-o in universalitate, nu poate exista evolutie fara cunoastere, fara educatie. Cultura si civilizatia se stratifica in timp prin educatie. Iata de ce trebuie sa amintim mereu si mereu, ca la temelia oricarei structuri sociale viabile, bine conturate, se afla sistemul educational, care o transforma.
    Unitatile de invatamint de care dispune comuna Calarasi, in momentul de fata sunt repartizate astfel:

• Calarasi nr. 1:
• 1 scoala noua cu 4 clase la nivel primar frecventata de 83 elevi
• 1 scoala cu clase la nivel gimnazial (I-VIII frecventata de 179 elevi local ce necesita imbunatatiri-RK, cit si amenajari-teren sport, sala de gimnastica, anexe)
• 1 gradinita  pentru 46 prescolari care functioneaza intr-un local relativ nou, o parte a constructiei fiind destinata insa bibliotecii
• Calarasi nr. 2:
  
• 1 scoala care functioneaza intr-un local vechi (1920), devenit impropriu, aici frecventeaza 45 de elevi, la nivelul claselor I-IV
• 1 gradinita care functioneaza in acelasi local cu scoala, frecventata de 22 prescolari, aceasta dotare este insuficienta pentru solicitari, iar ca amplasament nu poate sa deserveasca in conditii optime populatia din zona.
• Libertatea:
• 1 scoala noua pentru 24 elevi, clasele I-IV, care a fost construita in anul 2006, ea dispune de 2 Sali de clasa si o cancelarie
• 1 gradinita in localul vechi al scolii pentru 24 prescolari. Constructia se afla intr-un stadiu avansat de uzura ea solicitind consolidari si imbunatatiri multiple.
• Plesani:
• 1 scoala noua clasele I-IV pentru 65 scolari: alaturat acestei constructii se afla, in faza neterminata, constructia unei gradinite. Cei 22 prescolari care ar trebui sa o frecventeze au fost repartizati intr-o sala de clasa din vechea cladire a scolii. Si aceasta necesita consolidari si imbunatatiri substantiale.
  

    Avind in vedere cresterea populatiei scolare si prescolare in urmatorii 10 ani, si tinind cont de situatia prezentata mai sus se impun a fi luate urmatoarele masuri:

• executarea de reparatii capitale la toate scolile vechi din comuna
• amenajarea terenurilor de sport pentru cele 4 scoli
• construirea unei Sali de sport la scoala Calarasi
• dotarea scolilor cu anexe si grupuri sanitare diomensionate conform normelor sanitare in vigoare
• reparatii capitale pentru gradinita Plesani
• construirea unui nou local de gradinita - Calarasi nr.2 - si amplasarea acesteia intr-o zona de interes major
• infiintarea unui cabinet medical in cadrul scolii Calarasi

    In privinta celorlalte dotari (mobilier, material didactic), de care dispun toate unitatile de invatamint amintite, se costata cu usurinta starea precara in care se afla acestea. Pentru a asigura functionarea in conditii normale, a acestor unitati, se preconizeaza a fi luate masuri de completare si imbunatatire a mobilierului, urgentarea aprovizionarii cu material didactic corespunzator, in vederea obtinerii unui "climat" propice procesului instructiv-educativ, care sa aduca activitatea din invatamint, la nivelul standardelor impuse de societatea moderna.

    Sanatatea publica
    Dintre toate localitatile comunei Calarasi, doar resedinta de comuna dispune de un dispensar uman construit in anul 2002.
    Asistenta sanitara este asigurata de 2 medici si 2 cadre medii care isi desfasoara activitatea pe intreg cuprisul comunei.
    Farmacia functioneaza in una din salile dispensarului vechi, spatiul ocupat de aceasta este reprezentativ pentru o astfel de functiune, ea fiind impracticabila expunerii medicamentelor, conservarii acestora (nu dispune de incalzire) cit si accesului public.
    Datorita spatiului insuficient locuitorii sunt nevoiti sa astepte pentru solicitari in curtea dispensarului.
    Cabinetul stomatologic ocupa deasemenea una dintre incaperile dispensarului, el fiind dotat cu toata aparatura necesara.
    Datorita situatiei in care se afla aceste dotari se impun a fi luate masuri imediate:

• construirea unui local propriu pentru farmacie
• reinfiintarea casei de nasteri Calarasi, prin modernizare, extinderea si dotarea ei corespunzatoare
• dotarea dispensarului Calarasi cu cel putin o masina tip "Salvare" si asigurarea necesarului de instrumente si aparatura medicala in vederea extinderii gamei de analize si diagnostic.
• infiintarea a cite unui punct farmaceutic si sanitar in satele Libertatea sio Plesani in zonele centrale, care se vor contura in perspectiva.
  

    Cultura si arta
    In ceea ce priveste dotarile culturale, de pe intreg teritoriul comunei, acestea sunt in prezent intr-un stadiu avansat de degradare, fapt care face imposibila desfasurarea activitatilor culturale, de orice gen. Asfel:

• Caminul cultural nu mai prezinta siguranta, el fiind construit din chirpici (sala de spectacol are peretii subtiri, fisurati, plafonul lasat a fost ancorat cu grinzi care nu prezinta siguranta la presiuni mai mari);
• Caminul cultural Plesani se prezinta deasemenea intr-un grad avansat de uzura, ceea ce-l face impracticabil
• Biblioteca Calarasi, care functioneaza intr-o constructie in care se afla si gradinita, a fost supusa unor reparatii capitale (1996-1997) insa spatiul ocupat de aceasta nu este reprezentativ functionarii
  

    Inexistenta unor dotari corespunzatoare actului de cultura a dus in ultima instanta la secatuirea si atrofierea oricaror tendinte de afirmare sau dialog cultural, pentru potentialul uman de care comuna dispune si are mare nevoie. Si acest aspect negativ in domeniul culturii si artei, alaturi de cerintele sistemului educational, a avut in timp efectul depolarizarii activitatilor din raza comunei si crearea unei tendinte (mai ales in rindul tinerilor) de migrare temporara sau definitiva, catre zone care pot satisface nevoile firesti de completare a vietii sociale, la parametrii actuali ai culturii si civilizatiei.
    Masurile care se impun pentru remedierea acestei stari de fapt, benefice pentru "insanatosirea potentialului" cultural al comunei, sunt:

• construirea unui camin cultural in Calarasi, care sa cuprinda functiuni complexe destinate activitatilor culturale specifice: sala de spectacole, cercuri de arta-muzica, dans,cercuri stiintifice, biblioteca cu sala de lectura si imprumut carte si asigurarea tuturor dotarilor necesare functionarii unei astfel de unitati, la nivelul normelor si standardelor impuse de societatea moderna.
• reparatii capitale si modernizari la caminul cultural Plesani si dotarea lui corespunzatoare;
• construirea a cite unei biblioteci, cu sala de lectura si imprumut de carte (in sediul nou, in spatii existente sau propuse din zonele centrale) in localitatea Libertatea
  

    Educatie fizica si sport. Agrement
    Pentru petrecerea timpului liber prin practicarea sportului, in comuna nu exista baze sportive; lipsesc deasemenea zonele de agement desi posibilitati de amenajare a acestora nu lipsesc.
    In vederea completarii cadrului urban pentru intregirea si conturarea unei imagini noi a sit-ului, se vor realiza urmatoarele:

• amenajarea terenurilor de sport in toate satele comunei;
• amenajarea unei baze de agrement la iazul Calarasi;
• realizarea parcului din zona centrala calarasi si agrementarea unei zone (existente) adiacente lui, pentru spectacole, in perioada de vara;
• realizarea unui parc si a unei baze sportive in satul Libertatea;
• amenajarea parcului Plesani precum si realizarea unei zone sport+agrement Plesani
  

    Protectia sociala
    Pentru populatia comunei Calarasi, protectia sociala este reprezentata prin: pensii, ajutoare sociale, de somaj, indemnizatii pentru handicapati, alocatii de stat, alocatii familiale complementare, alocatii de sustinere monoparentale, alocatii de nastere, etc., toate fiind organizate potrivit legilor in vigoare.
    Masurile care se impun a fi luate in domeniu, constau, in primul rind in preocuparea de a crea noi locuri de munca in sectoarele economice ce urmeaza a fi revitalizate (capacitati de productie, servicii).

    Calarasi-resedinta de comuna

• Numar populatie: 2.829
• Numar gospodarii: 1.090
  

    In localitatea Calarasi, sunt concentrate majoritatea dotarilor administrative, de invatamint. Astfel in centrul localitatii, functioneaza Primaria, Politia, Farmacia, Dispensarul uman, Biblioteca comunala, Posta, Farmacia veterinara, centrala Romtelecom, CEC-ul. Tot in centrul localitatii functioneaza si Scoala cu clasele I-VIII Calarasi, care functioneaza cu grupele de gradinita. Alte dotari existente in localitate sunt cele de cult-biserica ortodoxa, de comert, prestari servicii.
    In ceea ce priveste  aspectele economice, in localitatea Calarasi se desfasoara activitati de comert alimentar, nealimentar, alimentatie publica, prestari servicii (existenta a mai multor agenti economici-alimentatie publica, a unui Centru Comercial in centrul comunei, o brutarie).
    Pentru cresterea potentialului economic al localitatii, este necesara dezvoltarea si extinderea si a altor activitati agricole si industriale in scopul valorificarii eficiente a produselor agricole si animaliere. In acest sens cele mai favorabile conditii ar consta intr-o ridicata diversitate de tipuri de activitati productive, bazate pe produse locale, produse animale si vegetale, la care se adauga alte activitati apartinind industriei usoare si prestarilor de servicii. Este de remarcat si potentialul uman existent, angajat in principal in activitati agricole si nevalorificat indeajuns, cu consecinte nefaste implicite asupra exploatarii suprafetelor agricole.
    Se impune si aici angajarea a inca unui medic uman.

    Libertatea

• Numar populatie: 540
• Numar gospodarii: 214
  

    In localitatea Libertatea dotarile de interes public existente nu satisfac actualmente nevoile populatiei. In categoria dotarilor publice se inscriu: Scoala cu clasele I-IV, Biserica Ortodoxa. Alaturi de acestea mai desfasoara activitati inca 4 firme din sfera comertului. Se impune si aici amenajarea unui punct farmaceutic, precum si extinderea activitatilor de comert si prestari servicii. Ocupatia de baza a locuitorilor este agricultura.
    Terenurile existente in localitate sunt in marea lor majoritate proprietate privata, ceea ce face posibila in viitor exploatarea acestora prin intermediul a diferite activitati, in special agricole.
    Problemele mari cu care se confrunta localitatea sunt cele de infrastructura, dotari si servicii publice, situatie general valabila la nivelul intregii comune.

    Plesani

• Numar populatie: 703
• Numar gospodarii: 266
  

    In localitatea Plesani intilnim aceeasi situatie ca si satul Libertatea in ceea ce priveste dotarile de interes public existente, si anume a lipsurilor serviciilor elementare.
    Astfel, dotarile localitatii constau in gradinita, Scoala cu clasele I-IV, Biserica ortodoxa,  Telecentru (dotat cu 2 calculatoare conectate la internet, imprimanta, scaner, fax, telefoane).
    In aceasta localitate se impune, datorita lipsei serviciilor publice o imbunatatire a acestora prin infiintarea unui punct sanitar, farmaceutic, PTTR. Este de asemenea necesara dezvoltarea unor activitati de prestari servicii sau comert, deoarece in localitate in afara activitatilor agricole functioneaza 3 magazine mixte.
    Profilul dominant al localitatii este tot cel agricol, cu posibilitatea dezvoltarii unor activitati productive agro-industriale si de servicii, prin valorificarea resurselor locale.
    In ceea ce priveste suprafetele, ponderea cea mai mare o au terenurile proprietate privata, ceea ce constituie un avantaj in dezvoltarea sectorului privat prin exploatarea sau dotarea acestor terenuri in cadrul unor activitati economice.

    Starea tehnica actuala a infrastructurii locale aferenta serviciilor comunitare de utilitati publice
    Iluminatul public local

    Alimentarea cu energie electrica a comunei Calarasi, se realizeaza de catre sucursala E-ON MOLDOVA, de acest serviciu se bucura toate satele componente ale comunei Calarasi: Calarasi-resedinta de comuna, Libertatea si Plesani.
    Iluminatul public este administrat si gestionat de catre Consiliul Local Calarasi, si se realizeaza prin compartimentul de gospodarie comunala din cadrul acesteia, responsabil fiind viceprimarul comunei.
    Sursa de finantare a iluminatului public comunal se face din bugetul local, in anul 2006,pe acest serviciu cheltuindu-se suma de 13.292 lei RON. Lungimea retelei electrice este de 38,2 km, numarul gospodariilor racordate la retea fiind in numar de 1465.
    Datorita eforturilor Consiliului local Calarasi in anul 2007 s-a obtinut finantarea si realizarea unui program de "Reabilitare iluminat stradal in localitatile comunei Calarasi - satele Calarasi, Plesani, Libertatea", prin care s-au montat 791 aparate de iluminat productie PHILIPS-ELBA dupa cum urmeaza:

• 635 aparate iluminat tip FGS x 36 W
• 104 aparate iluminat tip SGS x 70 W
• 52 aparate iluminat tip SGS 1021 x 100 W
  

    Urmare a realizarii acestei investitii in suma de 463.019,58 lei RON, s-a realizat un iluminat corespunzator prin crearea unui ambient luminos cu ajutorul sistelelor de iluminat artificiale care sa asigure participantilor la traficul rutier si pietonal conditii optime de vizibilitate si comfort vizual, precum si siguranta si securitatea cetatenilor.
    In procente gradul de asigurare cu iluminatul public al comunei Calarasi este de 100%, lampile fiind in totalitate noi.
    Iluminatul se face zilnic, respectiv in perioada de vara in intervalul 22.00 - 06.00, iar in perioada de iarna intre orele 17.00 - 06.00.

    Salubrizarea si managementul deseurilor solide
    La nivelul comunei Calarasi nu exista un sistem de colectare selectiva a deseurilor reciclabile.
    Consiliul Local Calarasi a emis hotarire privind Proiectul Managementului integrat al deseurilor in asociere cu Consiliul Judetean Botosani.
    Activitati precum:

• igienizare zone de protectie santuri
• curatenie spatii verzi
• decolmatare santuri si podete
• dezapezire, se fac cu beneficiarii Legii 416/2001 si angajatii prin Legea 76/2002.
  

    Alimentarea cu apa potabila si canalizare  
    Reteaua de apa potabila
    Tinind cont de formele de relief pe care este amplasata comuna Calarasi, rezulta un mare incovenient in ceea ce priveste alimentarea cu apa potabila a populatiei.
    Incepind cu circa 15-20 de ani in urma pinza freatica a inceput sa scada simtitor, incit s-a ajuns ca in prezent, apa sa devina o problema majora prin secarea majoritatii fintinilor, mai ales in portiunile de teren mai inalte. Cum satele Calarasi, Ciornohal si Libertatea sunt asezate in majoritate pe pantele dealurilor inalte, apa ploilor cit si cea rezultata din topirea zapezilor se scurg cu viteza in vaile adici, risipindu-se fara a se infiltra si datorita terenului argilos.
    Toamna tirziu, iarna si primavara cind animalele sunt mai tot timpul in gospodariile localnicilor, necesarul de apa este foarte greu de asigurat.
    Datorita acestei situatii locuitorii care se confrunta cu acest mare incovenient, au solicitat aductiuni de apa prin conducte, de la riul Prut, acestea urmind a fi distribuite pe toata lungimea strazilor comunei Calarasi, pentru ca astfel toti locuitorii comunei sa beneficieze de apa curenta.
    In ceea ce priveste serviciul de alimentare cu apa si canalizre, comuna Calarasi, este racordata la sistemul de alimentare cu apa al SC APA GRUP SA BOTOSANI, lungimea totala a retelei existente fiind de 14,682 km, repartizata pe sate astfel:

• Calarasi - 5,48 km
• Plesani - 5,77 km
• Libertatea - 3,432 km

    In momentul de fata exista un studiu de fezabilitate si un proiect tehnic in vederea extinderii retelei de apa pentru intreaga lungime a strazilor comunei masurind 26,130 km, si anume:

• Calarasi - 18,130 km
• Plesani - 4,8 km
• Libertatea - 3,2 km
  

    Lucrarile de extindere vor fi finantate atit de la bugetul de stat, cit si din bugetul local.
    Comuna Calarasi dispune si de un numar de 1243 de fintini, dispuse astfel:

• Calarasi: 880
• Plesani: 226
• Libertatea: 77
  

    Reteaua de canalizare
    Pentru resedinta de comuna (cea mai dezvoltata localitate) nu exista in prezent o retea de canalizare. n vederea asigurarii functionarii permanente a tuturor constructiilor si amenajarilor existente, dar mai ales a celor care se preconizeaza a fi executate, in conformitate cu cerintele legale autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa asigure corelarea dezvoltarii localitatii Calarasi-Ciornohal cu programe de dezvoltare a echiparii edilitare, conditionate de posibilitatile financiare de executare a acestora.
    Pentru lucrarile de investitii care se contureaza deja a fi executate in zona centrala a resedintei de comuna, realizarea retelei de canalizare (din ansamblul asigurarii unei echipari edilitare optime) poate fi facuta concret numai prin respectarea urmatoarelor conditii:

• autorizarea executarii constructiilor cu asigurarea surselor de finantare necesare
• autorizarea executarii constructiilor in corelare cu posibilitatea de realizare a echiparii edilitare
• stabilirea dupa capacitati a surselor de finantare: buget local, de stat, investitori interesati
• constructiile vor fi executate dupa stabilirea, prin contract prealabil, a obligatiei efectuarii lucrarilor de echipare edilitara aferente, in parte sau total, de catre investitori interesati
  

    La ora de fata exista un Studiu de fezabilitate pentru construirea unei retele de canalizare in lungime de 34 km, urmind sa abordam finantarea prin fonduri structurale sau cu cooperare cu finantatori.

    Reteaua telefonica
    Oficiul de telecomunicatii (centrala automata) functioneaza intr-un local inchiriat, proprietatea Cooperativei de consum Calarasi si desrveste populatia 24 de ore din 24.
    Spatiul existent este impropriu; imbunatatirea lui nu a fost posibila, desi a fost propusa inca din anul 1989, din lipsa de fonduri.
    Tinind cont de nevoile crescinde ale populatiei pentru astfel de servicii se impune de la sine construirea unui nou oficiu, extinderea si marirea capacitatii retelei telefonice din localitatea Calarasi-Ciornohal avind in vedere faptul ca din anul 2005 pina in anul 2007 numarul abonatilor telefonici a crescut de la 214 la 297, iar solicitarile pentru noi posturi telefonice sunt in crestere.

    Reteaua de drumuri
    In prezent legatura dintre localitatile comunei si celelalte localitati ale judetului este mult ingrunata de situatia precara a retelei de drumuri ce o strabat. Pe timp nefavorabil sau in anotimpul rece posibilitatea iesirii din comuna fie spre alte localitati, fie spre municipiul Botosani este aproape imposibila, locuitorii preferind sa se indrepte spre sud, catre judetul Iasi, creind astfel un dezechilibru in zona si o izolare a comunei de centrele de influenta virtuale, ale judetului Botosani.
    Resedinta de comuna dispune in mare parte de o retea de drumuri, bine organizata, dar de proasta calitate, exceptie facind vatra veche a localitatii unde trama stradala veche este greoaie, intortocheata si lipsita de fluenta.
    Acelasi aspect pozitiv in organizarea retelei de drumuri satesti il prezinta si localitatile Libertatea si Plesani.
    Intr-o situatie similara se afla, dupa cum am mai amintit, DJ 282 H, care strabate comuna, de proasta calitate, chiar de la limita cu comuna Rauseni, si pe care nu se poate desfasura in conditii normale nici legatura intre localitatile Calarasi-Libertatea, nici iesirea locuitorilor (prin transportul in comun) din comuna.
    Masurile prioritare, impuse de situatia existenta, sunt:

• impietruirea drumurilor comunale si satesti, reprezentative unui trafic fluent pentru toate cele trei localitati
• asfaltarea DJ 282H Rauseni-Berza in lungime -14 km
• refacerea podurilor existente (in Calarasi) si suprainaltarea DJ in aceste zone, precum si realizarea de poduri noi
  

    Pentru aceste lucrari se vor folosi fonduri de la bugetul de stat; Primaria Calarasi a declansat inca din anul 1995 un amplu proces de lucrari pregatitoare imbunatatirii retelei de drumuri care au constat in defrisarea maracinisului, taluzarea portiunilor de panta, saparea de santuri pentru scurgere (in zona centrala Calarasi), lucrari executate din fondurile Primariei.
    Mentionam ca la nivelul comunei exista un drum modernizat prin Programul SAPARD, si anume DC 35A, DC 35D, DC 35E, si DC 35G in lungime de 11,615 km, drum ce strabate pe portiuni toate satele comunei.

    Starea actuala a serviciilor publice de gospodarie comunala
    Alimentarea cu energie electrica a comunei Calarasi se realizeaza din Sistemul Energetic National, prin intermediul a 7 transformatoare, bine distribuite pe teritoriul localitatilor, reusindu-se astfel alimentarea in conditii bune a tuturor consumatorilor existenti. Din acest motiv si iluminatul public satisface, indirect, nevoile unui numar de peste 4072 de locuitori.
    Exista un sistem centralizat de alimentare cu apa.
    Nu exista un sistem centralizat de canalizare, aceasta fiind in mod necorespunzator rezolvata, cu ajutorul closetelor uscate si a latrinelor din gospodariile localnicilor.
    Aceeasi situatie exista si in celelalte sate componente ale comunei Calarasi.

    Situatia operatorilor din domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice  
    In cadrul comunei Calarasi, serviciile comunitare de utilitati publice sunt gestionate direct, de catre administratia publica locala, aceasta asumindu-si responsabilitatile ce-i revin, potrivit legii, cu privire la furnizarea, prestarea acestor servicii si la administrarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice existente.
    In baza Hotararii 26/9.11.2005, privind delegarea in mod direct a gestionarii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare emisa de Primarul comunei Calarasi s-a incheiat Contractul de concesionare nr.2763/9.11.2005 de predare-primire a bunurilor publice de alimentare cu apa si canalizare, in valoare de 2.795.459 RON.
    Incepind cu data sus mentionata, bunurile proprietate publica au fost predate spre exploatare S.C. "APA GRUP" S.A. Botosani.